Bce - Capitol 2
- 1.1. Noua concepţie asupra ciberneticii de ordinul trei consideră ca fiind obiectul de studiu al acesteia:
- A.
A. Mecanismul feedback
- B.
B. Procesele de reglare si autoreglare
- C.
C. Sistemele economice
- D.
D. Sistemele adaptive complexe
- 2.2. Afirmaţia conform căreia “mijloacele cele mai sofisticate de prognoză şi analiză a afacerilor... de regulă eşuează în încercarea de a produce schimbări radicale în conducerea acestora” îi aparţine lui:
- A.
A. Joel Moses
- B.
B. Richetin şi Maier
- C.
C. Flood şi Carlson
- D.
D. Peter Senge
- 3.3. În ce lucrare se introduce termenul de complexitate dinamică?
- A.
A. Complexity and Flexibility
- B.
B. The Fifth Discipline
- C.
C. The Art of System Architecturing
- D.
D. Modeling of Complex Systerms
- 4.4. Când nu întâlnim „complexitatea dinamică” conform autorului Peter Senge?
- A.
A. când aceeaşi acţiune are efecte diferite pe termen scurt şi pe termen lung.
- B.
B. Când o acţiune are consecinţe diferite în părţi diferite ale sistemului
- C.
C. când aceeaşi acţiune are efecte similare pe termen scurt şi pe termen lung
- D.
D. când intervenţii obişnuite în sistem produc consecinţe neobişnuite
- 5.5. În care lucrare se prezintă sistemul complex ca fiind compus din din părţi interconectate, sistemul pur şi simplu crescând în complexitate ?
- A.
A. Complexity and Flexibility
- B.
B. The Fifth Discipline
- C.
C. The Art of System Architecturing
- D.
D. Modeling of Complex Systerms
- 6.6. Care savanţi au făcut pentru prima dată distincţia dintre complexitatea ştiinţifică şi cea matematică?
- A.
A. Coveney şi Highfield
- B.
B. Richetin şi Maier
- C.
C. Flood şi Carlson
- D.
D. Edward G. Wilson şi W.Brian Arthur
- 7.7. Cine este autorul modelului sofware ECHO, care ilustrează modul în care emerge o organizaţie complexă?
- A.
A. Joel Moses
- B.
B. Murray Gell-Mann
- C.
C. W. Brian Arthur
- D.
D. John H. Holand
- 8.8. Părintele Sinergeticii este considerat a fi:
- A.
A. Charles Darwin
- B.
B. John Holland
- C.
C. Benoit Mandelbrot
- D.
D. Herman Haken
- 9.9. Părintele „A-Life” este considerat a fi:
- A.
A. H. Maturana
- B.
B. Jay Forrester
- C.
C. Chris Langhton
- D.
D. Benoit Mandelbrot
- 10.10. Părintele „Biologiei evoluţioniste” este considerat a fi:
- A.
A. H. Maturana
- B.
B. Jay Forrester
- C.
C. Charles Darwin
- D.
D. Benoit Mandelbrot
- 11.11. Teoria Autopoiesis-ului se poate regăsi şi sub denumirea de:
- A.
A. Teoria grafurilor
- B.
B. Teoria automatelor celulare
- C.
C. Cibernetica de ordin II
- D.
D. Cibernetica de ordin III
- 12.12. Per Bak şi Chao Tang sunt consideraţi creatorii:
- A.
A. Dinamicii de sistem
- B.
B. Criticalităţii autoorganizate
- C.
C. Geometriei fractale
- D.
D. Reţelelor neuronale
- 13.13. Contribuţia fundamentală la dezvoltarea Teoriei Reţelelor Booleene a avut-o:
- A.
A. Benoit Mandelbrot
- B.
B. St. Kaufmann
- C.
C. Herman Haken
- D.
D. Edward Lorenz
- 14.14. Obiectul de studiu al ciberneticii de ordinul III îl constituie:
- A.
A. sistemul adaptiv complex
- B.
B. bucla feedback
- C.
C. emergenţa
- D.
D. co-evoluţia
- 15.15. Jay Forrester a dezvoltat metoda:
- A.
A. Dinamicii de sistem
- B.
B. Criticalităţii autoorganizate
- C.
C. Geometriei fractale
- D.
D. Reţelelor neuronale
- 16.16. Noţiunea de peisaj fitness a fost introdusă de:
- A.
A. Ross Ashby
- B.
B. St. Kauffman
- C.
C. S. Wright
- D.
D. Ch. Darwin
- 17.17. Teoria algoritmilor genetici a fost fondată de:
- A.
A. H. von Foerster
- B.
B. John Holland
- C.
C. Stuart Kauffman
- D.
D. Chris Langton
- 18.18. “Amprenta lui Dumnezeu”, aşa cum a fost denumită mulţimea fractală, a fost descoperită de:
- A.
A. J. M. Keynes
- B.
B. St. Kauffman
- C.
C. E. Lorentz
- D.
D. B. Mandelbrot
- 19.19. Dinamica de sistem a fost întemeiată de:
- A.
A. F. Capra
- B.
B. J. Forrester
- C.
C. Waren McCulloch
- D.
D. Julian Bigelow
- 20.20. Codul DNA al unei întreprinderi se aseamănă cu:
- A.
A. reţeaua neuronilor
- B.
B. genomul uman
- C.
C. combinaţie de gene
- D.
D. mutaţie în gene
- 21.21. Cine a propus o ştiinţă a complexităţii care să includă toate nivelele ştiinţei, de la celulă până la societate:
- A.
A. J. Von Neumann
- B.
B. Keneth Boulding
- C.
C. L. von Bertalanffy
- D.
D. Norbert Wiener
- 22.22. Ce şcoală a avut o contribuţie determinantă la apariţia ştiinţelor complexităţii:
- A.
A. Scoala de la Princeton
- B.
B. Scoala de la Yale
- C.
C. Scoala de la Santa Fe
- D.
D. Scoala de la Bucureşti
- 23.23. Teoria haosului, componentă a ştiinţelor complexităţii, studiază:
- A.
A. Senzitivitatea la condiţiile iniţiale
- B.
B. Sistemele neliniare
- C.
C. Mulţimile fractale
- D.
D. Toate cele de mai sus
- 24.24. Printre componenţii Şcolii de la Santa Fe care au contribuit la dezvoltarea ştiinţelor complexităţii nu se numără:
- A.
A. Brian Arthur
- B.
B. Steven N. Durlauf
- C.
C. Julian Bigelow
- D.
D. St. Kaufmann
- 25.25. Care dintre următoarele motive sunt considerate ca fiind motive temeinice ale schimbării ştiinţei economice actuale:
- A.
A. Economia este compusă din agenţi interconectaţi, distribuiţi şi eterogeni
- B.
B. Economia nu dispune de un control global
- C.
C. Economia are o organizare de tip ierarhic încrucişat şi recursiv
- D.
D. Toate cele de mai sus
Back to top