Bce - Capitol 2

35 Questions | Total Attempts: 42

SettingsSettingsSettings
Please wait...
Bce - Capitol 2

Related Topics
Questions and Answers
  • 1. 
    1. Noua concepţie asupra ciberneticii de ordinul trei consideră ca fiind obiectul de studiu al acesteia:
    • A. 

      A. Mecanismul feedback

    • B. 

      B. Procesele de reglare si autoreglare

    • C. 

      C. Sistemele economice

    • D. 

      D. Sistemele adaptive complexe

  • 2. 
    2. Afirmaţia conform căreia “mijloacele cele mai sofisticate de prognoză şi analiză a afacerilor... de regulă eşuează în încercarea de a produce schimbări radicale în conducerea acestora” îi aparţine lui:
    • A. 

      A. Joel Moses

    • B. 

      B. Richetin şi Maier

    • C. 

      C. Flood şi Carlson

    • D. 

      D. Peter Senge

  • 3. 
    3. În ce lucrare se introduce termenul de complexitate dinamică?
    • A. 

      A. Complexity and Flexibility

    • B. 

      B. The Fifth Discipline

    • C. 

      C. The Art of System Architecturing

    • D. 

      D. Modeling of Complex Systerms

  • 4. 
    4. Când nu întâlnim „complexitatea dinamică” conform autorului Peter Senge?
    • A. 

      A. când aceeaşi acţiune are efecte diferite pe termen scurt şi pe termen lung.

    • B. 

      B. Când o acţiune are consecinţe diferite în părţi diferite ale sistemului

    • C. 

      C. când aceeaşi acţiune are efecte similare pe termen scurt şi pe termen lung

    • D. 

      D. când intervenţii obişnuite în sistem produc consecinţe neobişnuite

  • 5. 
    5. În care lucrare se prezintă sistemul complex ca fiind compus din din părţi interconectate, sistemul pur şi simplu crescând în complexitate ?
    • A. 

      A. Complexity and Flexibility

    • B. 

      B. The Fifth Discipline

    • C. 

      C. The Art of System Architecturing

    • D. 

      D. Modeling of Complex Systerms

  • 6. 
    6. Care savanţi au făcut pentru prima dată distincţia dintre complexitatea ştiinţifică şi cea matematică?
    • A. 

      A. Coveney şi Highfield

    • B. 

      B. Richetin şi Maier

    • C. 

      C. Flood şi Carlson

    • D. 

      D. Edward G. Wilson şi W.Brian Arthur

  • 7. 
    7. Cine este autorul modelului sofware ECHO, care ilustrează modul în care emerge o organizaţie complexă?
    • A. 

      A. Joel Moses

    • B. 

      B. Murray Gell-Mann

    • C. 

      C. W. Brian Arthur

    • D. 

      D. John H. Holand

  • 8. 
    8. Părintele Sinergeticii este considerat a fi:
    • A. 

      A. Charles Darwin

    • B. 

      B. John Holland

    • C. 

      C. Benoit Mandelbrot

    • D. 

      D. Herman Haken

  • 9. 
    9. Părintele „A-Life” este considerat a fi:
    • A. 

      A. H. Maturana

    • B. 

      B. Jay Forrester

    • C. 

      C. Chris Langhton

    • D. 

      D. Benoit Mandelbrot

  • 10. 
    10. Părintele „Biologiei evoluţioniste” este considerat a fi:
    • A. 

      A. H. Maturana

    • B. 

      B. Jay Forrester

    • C. 

      C. Charles Darwin

    • D. 

      D. Benoit Mandelbrot

  • 11. 
    11. Teoria Autopoiesis-ului se poate regăsi şi sub denumirea de:
    • A. 

      A. Teoria grafurilor

    • B. 

      B. Teoria automatelor celulare

    • C. 

      C. Cibernetica de ordin II

    • D. 

      D. Cibernetica de ordin III

  • 12. 
    12. Per Bak şi Chao Tang sunt consideraţi creatorii:
    • A. 

      A. Dinamicii de sistem

    • B. 

      B. Criticalităţii autoorganizate

    • C. 

      C. Geometriei fractale

    • D. 

      D. Reţelelor neuronale

  • 13. 
    13. Contribuţia fundamentală la dezvoltarea Teoriei Reţelelor Booleene a avut-o:
    • A. 

      A. Benoit Mandelbrot

    • B. 

      B. St. Kaufmann

    • C. 

      C. Herman Haken

    • D. 

      D. Edward Lorenz

  • 14. 
    14. Obiectul de studiu al ciberneticii de ordinul III îl constituie:
    • A. 

      A. sistemul adaptiv complex

    • B. 

      B. bucla feedback

    • C. 

      C. emergenţa

    • D. 

      D. co-evoluţia

  • 15. 
    15. Jay Forrester a dezvoltat metoda:
    • A. 

      A. Dinamicii de sistem

    • B. 

      B. Criticalităţii autoorganizate

    • C. 

      C. Geometriei fractale

    • D. 

      D. Reţelelor neuronale

  • 16. 
    16. Noţiunea de peisaj fitness a fost introdusă de:
    • A. 

      A. Ross Ashby

    • B. 

      B. St. Kauffman

    • C. 

      C. S. Wright

    • D. 

      D. Ch. Darwin

  • 17. 
    17. Teoria algoritmilor genetici a fost fondată de:
    • A. 

      A. H. von Foerster

    • B. 

      B. John Holland

    • C. 

      C. Stuart Kauffman

    • D. 

      D. Chris Langton

  • 18. 
    18. “Amprenta lui Dumnezeu”, aşa cum a fost denumită mulţimea fractală, a fost descoperită de:
    • A. 

      A. J. M. Keynes

    • B. 

      B. St. Kauffman

    • C. 

      C. E. Lorentz

    • D. 

      D. B. Mandelbrot

  • 19. 
    19. Dinamica de sistem a fost întemeiată de:
    • A. 

      A. F. Capra

    • B. 

      B. J. Forrester

    • C. 

      C. Waren McCulloch

    • D. 

      D. Julian Bigelow

  • 20. 
    20. Codul DNA al unei întreprinderi se aseamănă cu:
    • A. 

      A. reţeaua neuronilor

    • B. 

      B. genomul uman

    • C. 

      C. combinaţie de gene

    • D. 

      D. mutaţie în gene

  • 21. 
    21. Cine a propus o ştiinţă a complexităţii care să includă toate nivelele ştiinţei, de la celulă până la societate:
    • A. 

      A. J. Von Neumann

    • B. 

      B. Keneth Boulding

    • C. 

      C. L. von Bertalanffy

    • D. 

      D. Norbert Wiener

  • 22. 
    22. Ce şcoală a avut o contribuţie determinantă la apariţia ştiinţelor complexităţii:
    • A. 

      A. Scoala de la Princeton

    • B. 

      B. Scoala de la Yale

    • C. 

      C. Scoala de la Santa Fe

    • D. 

      D. Scoala de la Bucureşti

  • 23. 
    23. Teoria haosului, componentă a ştiinţelor complexităţii, studiază:
    • A. 

      A. Senzitivitatea la condiţiile iniţiale

    • B. 

      B. Sistemele neliniare

    • C. 

      C. Mulţimile fractale

    • D. 

      D. Toate cele de mai sus

  • 24. 
    24. Printre componenţii Şcolii de la Santa Fe care au contribuit la dezvoltarea ştiinţelor complexităţii nu se numără:
    • A. 

      A. Brian Arthur

    • B. 

      B. Steven N. Durlauf

    • C. 

      C. Julian Bigelow

    • D. 

      D. St. Kaufmann

  • 25. 
    25. Care dintre următoarele motive sunt considerate ca fiind motive temeinice ale schimbării ştiinţei economice actuale:
    • A. 

      A. Economia este compusă din agenţi interconectaţi, distribuiţi şi eterogeni

    • B. 

      B. Economia nu dispune de un control global

    • C. 

      C. Economia are o organizare de tip ierarhic încrucişat şi recursiv

    • D. 

      D. Toate cele de mai sus

  • 26. 
    26. Cine a făcut afirmaţia următoare ,,Noua economie constă dintr-o meta-reţea globală de interacţiuni tehnologice şi umane complexe...” ?
    • A. 

      A. Fridjof Capra

    • B. 

      B. Karl Marx

    • C. 

      C. John Maynard Keynes

    • D. 

      D. Nicholas Kaldor

  • 27. 
    27. Ce savant contemporan a scris „A New Kind of Science”, o adevărată biblie a ştiinţelor complexităţii:
    • A. 

      A. Brian Arthur

    • B. 

      B. St. Kaufmann

    • C. 

      C. J. Holland

    • D. 

      D. St. Wolfram

  • 28. 
    28. Cibernetica de ordinul trei mai este denumită:
    • A. 

      A. Cibernetica ciberneticii

    • B. 

      B. Cibernetica biologică

    • C. 

      C. Sociocibernetica

    • D. 

      D. Cibernetica tehnică

  • 29. 
    29. Între cibernetica de ordinul întâi şi cea de ordinul doi deosebirea fundamentală constă în:
    • A. 

      A. Natura diferită a buclelor feedback

    • B. 

      B. Modul de includere a sistemului observator

    • C. 

      C. Dimensiunea sistemelor cibernetice studiate

    • D. 

      D. Una este statică iar cealaltă dinamică

  • 30. 
    30. Cibernetica de ordinul trei:
    • A. 

      A. Explică relaţia dintre ştiinţele naturii şi ştiinţele sociale

    • B. 

      B. Explică modul în care funcţionează creierul uman

    • C. 

      C. Se ocupă de relaţia dintre om şi calculator

    • D. 

      D. Studiază sistemele distribuite din diferite domenii ştiinţifice

  • 31. 
    31. Cibernetica economică, ca o componentă a ciberneticii de ordinul trei, studiază:
    • A. 

      A. Sistemul general din economie

    • B. 

      B. Sistemul legităţilor economice

    • C. 

      C. Sistemul adaptiv complex din economie

    • D. 

      D. Sistemul organizării activităţilor umane

  • 32. 
    32. Care dintre următoarele domenii ştiinţifice a influenţat cel mai mult dezvoltarea ciberneticii economice:
    • A. 

      A. Dinamica de sistem

    • B. 

      B. Criticalitatea auto-organizată

    • C. 

      C. Biologia evoluţionistă

    • D. 

      D. Teoria sistemelor dinamice deterministe

  • 33. 
    33. Cibernetica economică se aplică în economie doar :
    • A. 

      A. Sistemelor Macroeconomice

    • B. 

      B. Sistemelor Microeconomice

    • C. 

      C. Ecosistemelor de afaceri

    • D. 

      D. Oricărui sistem complex indiferent de nivelul acestuia

  • 34. 
    34. Care dintre următoarele sisteme nu sunt studiate de către cibernetica economică:
    • A. 

      A. Întreprinderile (firmele)

    • B. 

      B. Pieţele

    • C. 

      C. Reţelele biologice

    • D. 

      D. Sistemul economiei naţionale

  • 35. 
    35. Printre domeniile cuprinse în cadrul ciberneticii economice nu se regăseşte:
    • A. 

      A. Cibernetica întreprinderilor

    • B. 

      B. Cibernetica economiei naţionale

    • C. 

      C. Cibernetica pieţelor financiare

    • D. 

      D. Cibernetica medicală