Boli Chirurgicale - Ulcer
Settings
(94).jpg "Boli Chirurgicale - Ulcer")
This is your description.
- 1.În etiopatogenia ulcerului gastric rolul determinant îl joacă factorul:
- A.
Hiperaciditatea
- B.
Factorul alimentar
- C.
Factorul psihic
- D.
Factorul de apărare
- E.
Factorul ereditar
- 2.Diagnosticul diferenţial al ulcerului perforat este necesar de efectuat cu următoarele afecţiuni:
- A.
Pancreatita acută
- B.
Apendicita acută
- C.
Pleuropneumonia din dreapta
- D.
Trombembolia a. pulmonare
- E.
Sarcina extrauterină (ectopică) întreruptă
- 3.Care este manevra indicată în perforaţia ulcerului gastric la un bolnav de 40-60 ani, dacă după momentul perforaţiei nu a trecut mai mult de 6 ore?
- A.
Sutura simplă a ulcerului
- B.
Rezecţia primară a stomacului
- C.
Biopsia şi suturarea ulcerului procedeul Oppel
- D.
Rezecţia cuneiformă a stomacului + vagotomie
- E.
Vagotomie tronculară bilaterală + sutură simplă
- 4.Complicaţiile acute ale bolii ulceroase sunt:
- A.
Perforaţia
- B.
Stenoza
- C.
Malignizarea
- D.
Penetraţia
- E.
Hemoragia
- 5.În ce situaţie este obligatorie biopsia ulcerului perforat
- A.
Ulcerul gastric acut
- B.
Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm
- C.
Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani
- D.
Ulcerul gastric Johnson II cu perforaţie în stomac
- E.
Ulcerul duodenal calos penetrant în pancreas şi asociat cu hemoragie
- 6.Ulcerul mediogastric conform clasificării Johnson este:
- A.
Nu se încadrează în această clasificare
- B.
Se încadrează în clasificare în caz de malignizare
- C.
Tipul I
- D.
Tipul II
- E.
Tipul III
- 7.Semnul Kussmaul reprezintă
- A.
Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastric
- B.
Tulburările metabolice din stenoza pilorică decompensată
- C.
Contractura muşchilor în ulcerul duodenal perforat
- D.
Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza pilorică ulceroasă
- E.
Adenopatia supraclaviculară pe stânga
- 8.Cel mai des se malignizează ulcerul cu sediul:
- A.
În treimea distală a stomacului
- B.
În duoden
- C.
În cardie
- D.
În fundul stomacului
- E.
Pe curbura mica a stomacului
- 9.Care din intervenţiile chirurgicale pe stomac în boala ulceroasă se complică cel mai puţin cu diaree?
- A.
Vagotomia selectivă
- B.
Vagotomia tronculară
- C.
Rezecţia stomacului cu anastomoză tip Balfour
- D.
Rezecţia stomacului cu anastomoză tip Billroth-I
- E.
Vagotomia tronculară cu operaţie de drenaj tip Heineke-Miculicz
- 10.Perforaţia atipică reprezintă perforaţia
- A.
Acoperită (protejată)
- B.
Oarbă
- C.
A peretelui posterior al duodenului
- D.
În porţiunea cardială a stomacului
- E.
În abdomenul liber
- 11.Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea ulcerului perforat?
- A.
Oppel
- B.
Judd
- C.
Braun
- D.
Heineke-Miculitz
- E.
Holle
- 12.Rezecţia primară nu este indicată în perforaţia ulcerului
- A.
Duodenal la bolnavii peste 60 ani
- B.
Duodenal "mut" (fără anamneză)
- C.
În asociere cu hemoragie
- D.
În caz de suspecţie la malignizare
- E.
La tinerii până la 30 de ani
- 13.Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de:
- A.
Histamină
- B.
Tripsină
- C.
Kalicreină
- D.
Gastrină
- E.
Chinine
- 14.Cea mai frecventă operaţie de drenaj gastric asociată vagotomiei tronculare în chirurgia de urgenţă a bolii ulceroase este:
- A.
Piloroplastia Judd
- B.
Piloroplastia Finney
- C.
Gastroduodenostomia Jaboulay
- D.
Gastrojejunostomia
- E.
Piloroplastia Heineke-Miculicz
- 15.Piloroplastia Heineke-Miculicz
- A.
Malignizarea
- B.
Stenoza
- C.
Hemoragia
- D.
Penetraţia
- E.
Perforaţia
- 16.Cel mai caracteristic semn de laborator pentru ulcerul perforat este:
- A.
Leucopenie cu deviere spre stânga
- B.
Hipocloremie
- C.
Anemie moderată
- D.
Leucocitoză moderată (12.000 - 14.000) cu creştere în dinamică
- E.
Creşterea hematocritului
- 17.Durerea în ulcerul duodenal este:
- A.
Permanentă
- B.
Are caracter colicativ
- C.
Dependentă de alimentaţie
- D.
Calmată de spălături gastrice
- E.
Cedează în cursul nopţii
- 18.În dependenţă de situarea procesului ulceros deosebim următoarele tipuri de stenoze, exceptând:
- A.
Stenoza cardiei
- B.
Stenoza bulbului duodenal
- C.
Stenoza pilorică
- D.
Stenoza postbulbară
- E.
Stenoza fundică
- 19.Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este:
- A.
Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este:
- B.
Hematemeza
- C.
Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor
- D.
Pierdere ponderală
- E.
Melena
- 20.Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversă consistenţă, care în 50% cazuri malignizează, dă metastaze şi poate fi situat în următoarele organe:
- A.
Pancreas
- B.
Duoden
- C.
Splină
- D.
Colecist
- E.
Stomac
- 21.În ulcerul duodenal mai frecvent se întâlnesc următoarele complicaţii:
- A.
Malignizarea
- B.
Stenoza
- C.
Hemoragia
- D.
Penetraţia
- E.
Perforaţia
- 22.Cea mai informativă investigaţie a secreţiei gastrice este:
- A.
Testul Hollender
- B.
PH-metria
- C.
Testul Kay
- D.
Examenul radioscopic
- E.
Examenul radioscopic
- 23.Care situaţii încadrează ulcerul gastric în tipul Johnson I:
- A.
Ulcerele prepilorice
- B.
Ulcerele corporeale pe marea curbură
- C.
Ulcerele corporeale pe marea curbură
- D.
Ulcerele micii curburi cu antru şi pilor normale, având aciditate subnormală
- E.
Ulcerele micii curburi cu antru şi pilor normale, având aciditate subnormală
- 24.Care afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară ulceroasă sunt adevărate:
- A.
La vârstnici hemoragia digestivă superioară se opreşte mai uşor decât la tineri
- B.
Cel mai important este de a diferenţia hemoragia ulceroasă de hemoragia în urma rupturii varicelor esofagogastrice
- C.
Se aşteaptă 48 ore efectuând hemostaza medicală
- D.
Se operează după 48 ore pentru a reduce mortalitatea
- E.
Sursa hemoragiei este situată până la joncţiunea duodeno-jejunală
- 25.În cazul unui bolnav de 45 ani cu o anamneză îndelungată de ulcer duodenal refractar la terapia medicamentoasă cu prevalarea testului Kay, cea mai indicată operaţie este:
- A.
Vagotomia supraselectivă
- B.
Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi operaţie de drenaj gastric
- C.
Vagotomia selectivă cu gastroduodenostomie Jaboulay
- D.
Vagotomia tronculară cu anastomoză gastrojejunală
- E.
Rezecţia gastrică 2/3
- 26.Semnele enumerate mai jos: durere abdominală intensă în epigastru, înfăţişare anxioasă, pupile dilatate, transpiraţii reci, respiraţie superficială, simptomul Eleker, poziţie antalgică forţată - corespund perioadei după perforaţie:
- A.
Peste 12 ore de la asocierea perforaţiei cu hemoragie
- B.
Primelor 6 ore de la perforaţia retroperitoneală a ulcerului duodenal
- C.
Prima (primele 4-6 ore)
- D.
A doua (următoarele 4-6 ore)
- E.
A treia (peste 12 ore după debut)
- F.
A treia (peste 12 ore după debut)
- 27.Metoda conservativă de tratament al ulcerului perforat se reduce la aspiraţia nazogastrică, aplicarea antibioticelor cu spectru larg, corecţia dereglărilor hidroelectrolitice, şi se impune în cazurile când lipsesc condiţiile pentru intervenţie chirurgicală sau când bolnavul şi rudele refuză categoric operaţia. Acest procedeu a fost propus de către:
- A.
Billroth (1881)
- B.
Pierandozzi (1960)
- C.
Dragstedt (1960)
- D.
Taylor (1946)
- E.
Braun (1892)
- 28.Activitatea hemoragiei digestive superioare determină tactica chirurgicală şi este apreciata în rezultatul examenului:
- A.
Clinic
- B.
De laborator
- C.
De laborator
- D.
Endoscopic
- E.
Laparoscopic
- 29.Fibroesofagogastroscopia evidenţiază varice esofagiene gr. III care sângerează, mucoasa gastrică fără ulceraţii. La ce metodă de hemostază apelaţi mai întâi?
- A.
Ligatura varicelor esofagiene
- B.
Rezecţia esofagului inferior cu anastomoza esofagogastrică (operaţia Tanner)
- C.
Tamponament cu sonda Blackmore + pituitrină i/v
- D.
Deconexiune azigoportală
- E.
Anastomoză splenorenală
- 30.Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de următoarele semne:
- A.
Creşterea secreţiei bazale nocturne
- B.
Constipaţie
- C.
Vărsături abundente, frecvente şi cu caracter acid
- D.
Hemoragii digestive superioare frecvente
- E.
Durere epigastrică intensă, continuă, cu crize nocturne
- 31.Montajul Pean-Billroth-I în rezecţia gastrică constă în:
- A.
Anastomoză gastroduodenală termino-terminală cu îngustarea tranşei de susţinere din partea curburii mici
- B.
Anastomoză gastrojejunală termino-laterală
- C.
Anastomoză gastrojejunală în "Y"
- D.
Anastomoză gastroduodenală latero-laterală
- E.
Anastomoză gastroduodenală termino-laterală
- 32.Marcaţi cel mai important semn al dehiscenţei anastomozei gastroduodenale şi a tranşei suturate:
- A.
Dureri pronunţate în epigastru
- B.
Vomă şi greţuri
- C.
Febră şi frison
- D.
Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen întrodus în stomac
- E.
Contractură musculară în epigastru
- 33.Hemoragiile postoperatorii pot avea loc atât în tractul digestiv (2% din lotul rezecţiilor gastrice), cât şi în cavitatea abdominală. Terapia conservativă (acid aminocapronic 5% + adrenalină 0,1% - 1 ml; vicasol; CaCl 10%; decinon; plasmă congelată; crioprecipitat; transfuzii de sânge) este mai frecvent indicată în:
- A.
Nici una din ele
- B.
În ambele cazuri
- C.
În cele din tractul digestiv
- D.
În cele intraabdominale
- E.
În hemoragiilie din ulcerele acute
- 34.Cea mai frecventă cauză a tulburărilor mecanice de evacuare după rezecţia gastrică este:
- A.
Poziţia necorespunzătoare a ansei anastomozate
- B.
O hernie transmezocolică datorită unei fixări incorecte a breşei mezocolice
- C.
Cicatrizarea anastomozei
- D.
Anastomozita
- E.
Gastroplegia
- 35.Anastomozita mai frecvent apare în perioada postoperatorie precoce după rezecţia gastrică Billroth-I, avînd ca cauză factorul microbian, trauma ţesuturilor, materialul de suturare (catgutul), procesul alergic etc. Semnele majore - dureri epigastrice şi vărsături abundente apar în zilele:
- A.
1-2 zi
- B.
2-3 zi
- C.
4 - 5 zi
- D.
6 - 7 zi
- E.
7 - 10 zi
- 36.Faza cefalică a secreţiei gastrice este stimulată de următorii factori:
- A.
Distensia gastrică fundică şi antrală
- B.
Vederea, mirosul şi palparea alimentelor
- C.
Masticaţia şi salivaţia
- D.
Deglutiţia
- E.
Insulină
Back to top