Boli Chirurgicale - Ulcer
(94).jpg "Boli Chirurgicale - Ulcer")
This is your description.
- 1.În etiopatogenia ulcerului gastric rolul determinant îl joacă factorul:
- A.
Hiperaciditatea
- B.
Factorul alimentar
- C.
Factorul psihic
- D.
Factorul de apărare
- E.
Factorul ereditar
- 2.Diagnosticul diferenţial al ulcerului perforat este necesar de efectuat cu următoarele afecţiuni:
- A.
Pancreatita acută
- B.
Apendicita acută
- C.
Pleuropneumonia din dreapta
- D.
Trombembolia a. pulmonare
- E.
Sarcina extrauterină (ectopică) întreruptă
- 3.Care este manevra indicată în perforaţia ulcerului gastric la un bolnav de 40-60 ani, dacă după momentul perforaţiei nu a trecut mai mult de 6 ore?
- A.
Sutura simplă a ulcerului
- B.
Rezecţia primară a stomacului
- C.
Biopsia şi suturarea ulcerului procedeul Oppel
- D.
Rezecţia cuneiformă a stomacului + vagotomie
- E.
Vagotomie tronculară bilaterală + sutură simplă
- 4.Complicaţiile acute ale bolii ulceroase sunt:
- A.
Perforaţia
- B.
Stenoza
- C.
Malignizarea
- D.
Penetraţia
- E.
Hemoragia
- 5.În ce situaţie este obligatorie biopsia ulcerului perforat
- A.
Ulcerul gastric acut
- B.
Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm
- C.
Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani
- D.
Ulcerul gastric Johnson II cu perforaţie în stomac
- E.
Ulcerul duodenal calos penetrant în pancreas şi asociat cu hemoragie
- 6.Ulcerul mediogastric conform clasificării Johnson este:
- A.
Nu se încadrează în această clasificare
- B.
Se încadrează în clasificare în caz de malignizare
- C.
Tipul I
- D.
Tipul II
- E.
Tipul III
- 7.Semnul Kussmaul reprezintă
- A.
Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastric
- B.
Tulburările metabolice din stenoza pilorică decompensată
- C.
Contractura muşchilor în ulcerul duodenal perforat
- D.
Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza pilorică ulceroasă
- E.
Adenopatia supraclaviculară pe stânga
- 8.Cel mai des se malignizează ulcerul cu sediul:
- A.
În treimea distală a stomacului
- B.
În duoden
- C.
În cardie
- D.
În fundul stomacului
- E.
Pe curbura mica a stomacului
- 9.Care din intervenţiile chirurgicale pe stomac în boala ulceroasă se complică cel mai puţin cu diaree?
- A.
Vagotomia selectivă
- B.
Vagotomia tronculară
- C.
Rezecţia stomacului cu anastomoză tip Balfour
- D.
Rezecţia stomacului cu anastomoză tip Billroth-I
- E.
Vagotomia tronculară cu operaţie de drenaj tip Heineke-Miculicz
- 10.Perforaţia atipică reprezintă perforaţia
- A.
Acoperită (protejată)
- B.
Oarbă
- C.
A peretelui posterior al duodenului
- D.
În porţiunea cardială a stomacului
- E.
În abdomenul liber
- 11.Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea ulcerului perforat?
- A.
Oppel
- B.
Judd
- C.
Braun
- D.
Heineke-Miculitz
- E.
Holle
- 12.Rezecţia primară nu este indicată în perforaţia ulcerului
- A.
Duodenal la bolnavii peste 60 ani
- B.
Duodenal "mut" (fără anamneză)
- C.
În asociere cu hemoragie
- D.
În caz de suspecţie la malignizare
- E.
La tinerii până la 30 de ani
- 13.Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de:
- A.
Histamină
- B.
Tripsină
- C.
Kalicreină
- D.
Gastrină
- E.
Chinine
- 14.Cea mai frecventă operaţie de drenaj gastric asociată vagotomiei tronculare în chirurgia de urgenţă a bolii ulceroase este:
- A.
Piloroplastia Judd
- B.
Piloroplastia Finney
- C.
Gastroduodenostomia Jaboulay
- D.
Gastrojejunostomia
- E.
Piloroplastia Heineke-Miculicz
- 15.Piloroplastia Heineke-Miculicz
- A.
Malignizarea
- B.
Stenoza
- C.
Hemoragia
- D.
Penetraţia
- E.
Perforaţia
- 16.Cel mai caracteristic semn de laborator pentru ulcerul perforat este:
- A.
Leucopenie cu deviere spre stânga
- B.
Hipocloremie
- C.
Anemie moderată
- D.
Leucocitoză moderată (12.000 - 14.000) cu creştere în dinamică
- E.
Creşterea hematocritului
- 17.Durerea în ulcerul duodenal este:
- A.
Permanentă
- B.
Are caracter colicativ
- C.
Dependentă de alimentaţie
- D.
Calmată de spălături gastrice
- E.
Cedează în cursul nopţii
- 18.În dependenţă de situarea procesului ulceros deosebim următoarele tipuri de stenoze, exceptând:
- A.
Stenoza cardiei
- B.
Stenoza bulbului duodenal
- C.
Stenoza pilorică
- D.
Stenoza postbulbară
- E.
Stenoza fundică
- 19.Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este:
- A.
Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este:
- B.
Hematemeza
- C.
Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor
- D.
Pierdere ponderală
- E.
Melena
- 20.Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversă consistenţă, care în 50% cazuri malignizează, dă metastaze şi poate fi situat în următoarele organe:
- A.
Pancreas
- B.
Duoden
- C.
Splină
- D.
Colecist
- E.
Stomac
- 21.În ulcerul duodenal mai frecvent se întâlnesc următoarele complicaţii:
- A.
Malignizarea
- B.
Stenoza
- C.
Hemoragia
- D.
Penetraţia
- E.
Perforaţia
- 22.Cea mai informativă investigaţie a secreţiei gastrice este:
- A.
Testul Hollender
- B.
PH-metria
- C.
Testul Kay
- D.
Examenul radioscopic
- E.
Examenul radioscopic
- 23.Care situaţii încadrează ulcerul gastric în tipul Johnson I:
- A.
Ulcerele prepilorice
- B.
Ulcerele corporeale pe marea curbură
- C.
Ulcerele corporeale pe marea curbură
- D.
Ulcerele micii curburi cu antru şi pilor normale, având aciditate subnormală
- E.
Ulcerele micii curburi cu antru şi pilor normale, având aciditate subnormală
- 24.Care afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară ulceroasă sunt adevărate:
- A.
La vârstnici hemoragia digestivă superioară se opreşte mai uşor decât la tineri
- B.
Cel mai important este de a diferenţia hemoragia ulceroasă de hemoragia în urma rupturii varicelor esofagogastrice
- C.
Se aşteaptă 48 ore efectuând hemostaza medicală
- D.
Se operează după 48 ore pentru a reduce mortalitatea
- E.
Sursa hemoragiei este situată până la joncţiunea duodeno-jejunală
- 25.În cazul unui bolnav de 45 ani cu o anamneză îndelungată de ulcer duodenal refractar la terapia medicamentoasă cu prevalarea testului Kay, cea mai indicată operaţie este:
- A.
Vagotomia supraselectivă
- B.
Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi operaţie de drenaj gastric
- C.
Vagotomia selectivă cu gastroduodenostomie Jaboulay
- D.
Vagotomia tronculară cu anastomoză gastrojejunală
- E.
Rezecţia gastrică 2/3
Back to top