Grile Materiale

193 ţntrebri | Total Attempts: 134

SettingsSettingsSettings
Please wait...
Grile Materiale

Questions and Answers
  • 1. 
    1. Liantii minerali sunt definiti ca:
    • A. 

      A. materiale granulare m─ârunte;

    • B. 

      B. materiale granulare grosiere

    • C. 

      C. materiale sub form─â de pulbere care ├«n amestec cu apa formeaz─â o past─â ce se ├«nt─âre┼čte ├«n urma unor procese fizico-chimice;

    • D. 

      D. materiale organice care leagă într-un tot unitar agregatele;

    • E. 

      E. materiale obţinute numai prin clincherizare.

  • 2. 
    *2. Lianţii minerali trebuie să respecte următoarele condiţii:
    • A. 

      A. s─â aib─â o priz─â corespunz─âtoare scopului preconizat;

    • B. 

      B. să adere la suprafaţa suport;

    • C. 

      C. să se întărească în 10 minute;

    • D. 

      D. s─â aib─â un volum constant ├«n timpul ├«nt─âririi ┼či ├«n exploatare;

    • E. 

      E. să facă priză în 5 minute.

  • 3. 
    3. Cele două grupe de lianţi minerali sunt
    • A. 

      A. nehidraulici, hidraulici, amestecaţi;

    • B. 

      B. nehidraulici naturali, hidraulici unitari;

    • C. 

      C. nehidraulici, hidraulici;

    • D. 

      D. nehidraulici, hidraulici, clincherizaţi;

    • E. 

      E. nehidraulici artificiali, hidraulici amestecaţi.

  • 4. 
    *4. Lianţii minerali nehidraulici pot fi:
    • A. 

      A. unitari ┼či amesteca┼úi

    • B. 

      B. naturali ┼či artificiali;

    • C. 

      C. neclincheriza┼úi ┼či clincheriza┼úi;

    • D. 

      D. organici ┼či anorganici;

    • E. 

      E. naturali, artificiali ┼či mic┼čti.

  • 5. 
    5. Lianţii minerali hidraulici pot fi:
    • A. 

      A. neclincheriza┼úi ┼či amesteca┼úi;

    • B. 

      B. clincheriza┼úi ┼či amesteca┼úi;

    • C. 

      C. unitari ┼či amesteca┼úi;

    • D. 

      D. naturali ┼či artificiali;

    • E. 

      E. unitari neclincherizati, unitari clincheriza┼úi ┼či amesteca┼úi.

  • 6. 
    6. Lianţii minerali hidraulici unitari pot fi:
    • A. 

      A. naturali ┼či artificiali;

    • B. 

      B. organici ┼či anorganici;

    • C. 

      C. clincheriza┼úi ┼či vitrifica┼úi;

    • D. 

      D. poro┼či ┼či compac┼úi;

    • E. 

      E. neclincheriza┼úi ┼či clincheriza┼úi.

  • 7. 
    7. Lian┼úii nehidraulici se înt─âresc:
    • A. 

      A. numai în mediu umed;

    • B. 

      B. in mediu umed ┼či uscat;

    • C. 

      C. doar în mediu uscat;

    • D. 

      D. ├«n condi┼úii de presiune ┼či temperatur─â clar stabilite;

    • E. 

      E. doar dac─â se folosesc aditivi.

  • 8. 
    *8. Lian┼úii hidraulici se înt─âresc:
    • A. 

      A. numai în mediu umed;

    • B. 

      B. ├«n mediu umed ┼či uscat;

    • C. 

      C. doar în mediu uscat;

    • D. 

      D. ├«n condi┼úii de presiune ┼či temperatur─â clar stabilite;

    • E. 

      E. doar dac─â se folosesc aditivi.

  • 9. 
    9. Argilele fac parte din categoria liantilor:
    • A. 

      A. hidraulici

    • B. 

      B. nehidraulici naturali;

    • C. 

      C. hidraulici unitari;

    • D. 

      D. hidraulici amestecaţi;

    • E. 

      E. nehidraulici artificiali.

  • 10. 
    10. Materia primă pentru obţinerea argilelor o reprezintă:
    • A. 

      A. piatra natural─â;

    • B. 

      B. feldspaţii;

    • C. 

      C. aluminosilica┼úii complec┼či;

    • D. 

      D. ghipsul;

    • E. 

      E. calcarul.

  • 11. 
    11. Stabilizarea argilelor prin metode fizice se face:
    • A. 

      A. cu degresanţi;

    • B. 

      B. prin hidrofobizare;

    • C. 

      C. prin schimb ionic;

    • D. 

      D. cu ciment;

    • E. 

      E. prin silicatizare.

  • 12. 
    *12. Stabilizarea argilelor prin metode chimice se face:
    • A. 

      A. cu degresanţi;

    • B. 

      B. prin hidrofobizare;

    • C. 

      C. prin schimb ionic;

    • D. 

      D. cu ciment;

    • E. 

      E. prin silicatizare.

  • 13. 
    *13. Ipsosul este un liant:
    • A. 

      A. hidraulici;

    • B. 

      B. nehidraulici naturali;

    • C. 

      C. hidraulici unitari;

    • D. 

      D. hidraulici amestecaţi;

    • E. 

      E. nehidraulici artificiali.

  • 14. 
    14. Materia primă pentru obţinerea ipsosului o reprezintă:
    • A. 

      A. feldspaţii;

    • B. 

      B. aluminosilica┼úii complec┼či;

    • C. 

      C. ghipsul;

    • D. 

      D. calcarul;

    • E. 

      E. alabastrul.

  • 15. 
    15. Ipsosul de construcţii se obţine prin arderea la temperaturi de;
    • A. 

      A. (65-75)┬║C;

    • B. 

      B. (95-200) ┬║C;

    • C. 

      C. (200-300) ┬║C;

    • D. 

      D. (300-400) ┬║C;

    • E. 

      E. (450-750) ┬║C.

  • 16. 
    *16. Ipsosul de pardoseală se obţine la:
    • A. 

      A. (95-120) ┬║C;

    • B. 

      B. (120-200) ┬║C;

    • C. 

      C. (200-300) ┬║C;

    • D. 

      D. (450-750) ┬║C;

    • E. 

      E. (750-1000) ┬║C;.

  • 17. 
    17. Priza ipsosului parcurge:
    • A. 

      A. o perioad─â;

    • B. 

      B. dou─â perioade;

    • C. 

      C. trei perioade;

    • D. 

      D. patru perioade;

    • E. 

      E. cinci perioade.

  • 18. 
    18. Fluxul tehnologic de obţinere a ipsosului conţine următoarele etape:
    • A. 

      A. extragerea materiei prime, concasarea, arderea, m─âcinarea, ambalarea;

    • B. 

      B. extragerea materiei prime, transportul, concasarea, arderea, m─âcinarea, ambalarea;

    • C. 

      C. extragerea, transportul, arderea, m─âcinarea, ambalarea;

    • D. 

      D. extragerea, transportul, concasarea, m─âcinarea, ambalarea;

    • E. 

      E. extragerea, transportul, arderea, concasarea, m─âcinarea, ambalarea.

  • 19. 
    19. Timpul de priz─â se define┼čte ca fiind:
    • A. 

      A. intervalul de timp în care ipsosul se toarnă în apă;

    • B. 

      B. perioada de timp ├«n care pasta ├«┼či pierde total plasticitatea;

    • C. 

      C. perioada de timp în care pasta se rigidizează;

    • D. 

      D. perioada de timp ├«n care pasta se ├«nt─âre┼čte;

    • E. 

      E. perioada de timp ├«n care pasta ├«┼či p─âstreaz─â volumul constant.

  • 20. 
    *20. Ipsosul înt─ârit se caracterizeaz─â prin:
    • A. 

      A. solubilitate în apă;

    • B. 

      B. tendinţă de degradare în mediu umed;

    • C. 

      C. o expansiune de aproximativ 1%;

    • D. 

      D. o porozitate de 50%;

    • E. 

      E. densitate foarte mare.

  • 21. 
    21. Domeniile de utilizare a ipsosului de construcţii sunt:
    • A. 

      A. elemente prefabricate;

    • B. 

      B. tipare în industria ceramică;

    • C. 

      C. liant unitar la mortare;

    • D. 

      D. liant mixt;

    • E. 

      E. la hidroizolaţii.

  • 22. 
    22. Varul este un liant:
    • A. 

      A. nehidraulic natural;

    • B. 

      B. nehidraulic artificial;

    • C. 

      C. hidraulic unitar clincherizat;

    • D. 

      D. hidraulic unitar neclincherizat;

    • E. 

      E. hidraulic amestecat.

  • 23. 
    23. Materia primă pentru obţinerea varului gras este:
    • A. 

      A. piatra natural─â;

    • B. 

      B. feldspaţii;

    • C. 

      C. aluminosilica┼úii complec┼či;

    • D. 

      D. ghipsul;

    • E. 

      E. calcarul.

  • 24. 
    *24. Varul gras se ob┼úine în urma unei reac┼úii:
    • A. 

      A. de schimb ionic;

    • B. 

      B. endogene;

    • C. 

      C. de silicatizare;

    • D. 

      D. în care se consumă 425 Kcal/Kg CaCO3;

    • E. 

      E. de neutralizare.

  • 25. 
    25. Varul gras se obţine prin arderea materiei prime la temperatura:
    • A. 

      A. (600-700)┬║C;

    • B. 

      B. 900┬║C;

    • C. 

      C. (1100-1200) ┬║C;

    • D. 

      D. 1300ºC;

    • E. 

      E. 1350ºC;