Setsail - Verificarea Cunostintelor

40 ţntrebri | Total Attempts: 1853

SettingsSettingsSettings
Please wait...
Setsail - Verificarea Cunostintelor

Test de verificarea cunostintelor dupa cursul teoretic SetSail de manevra ambarcatiunilor de agrement cu motor si vele.


Questions and Answers
  • 1. 
    Caror nave li se aplica prevederile Colreg - 1973 ? 
    • A. 

      Tuturor navelor care navigă în apele internaţionale

    • B. 

      Tuturor navelor care navig─â ├«n rade, str├ómtori ┼či marea liber─â

    • C. 

      Tuturor navelor aflate în largul mării ori pe toate apele învecinate accesibile navelor maritime

  • 2. 
    Partea din dreapta planului diametral, privind spre prova navei, se nume┼čte
    • A. 

      Tribord

    • B. 

      Babord

    • C. 

      Pupa

  • 3. 
    Prin definiţie, centrul de greutate al navei reprezintă
    • A. 

      Centrul de greutate al volumului de ap─â dezlocuit de corpul imers al navei

    • B. 

      Suma tuturor componentelor greutăţilor de la bord, care alcătuiesc deplasamentul navei

    • C. 

      Punctul geometric în care acţionează forţa de greutate a navei

  • 4. 
    Procedee de ancorare:
    • A. 

      Cu o ancora, cu doua ancore;

    • B. 

      Cu o ancora, cu doua ancore, cu trei ancore;

    • C. 

      Cu o ancora, cu doua ancore, cu trei ancore, cu sase ancore.

  • 5. 
    Intinderea remorcii se va face astfel:
    • A. 

      Brusc, pentru a realiza intinderea adecvata necesara remorcajului in siguranta

    • B. 

      Lent, progresiv, pentru a evita ruperea remorcii

    • C. 

      Numai in momentul cand nava se afla la distanta suficienta de remorcher

  • 6. 
    Pe durata exploatării unei nave, rezistenţa la înaintare
    • A. 

      Cre┼čte datorit─â coroziunii ┼či depunerilor vegetale

    • B. 

      Rămâne constantă

    • C. 

      Scade dac─â nava are apendici

  • 7. 
    Asieta navei este 
    • A. 

      Valoarea unghiului de înclinare longitudinală

    • B. 

      Diferen┼úa dintre pescajul pupa ┼či pescajul prova, exprimat─â ├«n metri sau picioare

    • C. 

      Variaţia pescajului funcţie de salinitatea apei

  • 8. 
    Structura termina┼úiei prova a osaturii corpului navei se nume┼čte
    • A. 

      Etambou

    • B. 

      Coferdam

    • C. 

      Etrav─â

  • 9. 
    Planul de forme este reprezentarea grafic─â prin sec┼úiuni longitudinale, transversale ┼či orizontale, a...
    • A. 

      Operei vii

    • B. 

      Suprafaţa teoretică a corpului navei

    • C. 

      Operei moarte

  • 10. 
    La trecerea navei din ap─â de mare ├«n ap─â dulce, pescajul 
    • A. 

      Cre┼čte

    • B. 

      Scade

    • C. 

      Rămâne neschimbat

  • 11. 
    Mi┼čc─ârile navei care influen┼úeaz─â in mod special rezisten┼úa la ├«naintare sunt
    • A. 

      Ruliul

    • B. 

      Tangajul

    • C. 

      Ambele mi┼čc─âri

  • 12. 
    Vitalitatea navei reprezint─â
    • A. 

      Capacitatea navei, realizată prin construcţie, de a nu permite intrarea apei pe puntea principală

    • B. 

      Capacitatea navei de a-┼či men┼úine asieta chiar atunci c├ónd compartimentul ma┼čin─â ┼či/sau picul prova sunt inundate accidental

    • C. 

      Caracteristica constructiv─â realizat─â prin compartimentarea etan┼č─â a corpului navei, ├«n scopul asigur─ârii nescufundabilit─â┼úii chiar ├«n condi┼úia anormal─â de inundare a unuia sau mai multor compartimente

  • 13. 
    Regula " verde la tribord- rosu la babord" valabila in porturile maritime romanesti se aplica marcajelor laterale astfel:
    • A. 

      In sensul de la coasta catre larg;

    • B. 

      In sensul de la larg catre coasta;

    • C. 

      In sens direct in bazinul portuar;

  • 14. 
    Mentionati varianta corecta ÔÇô sensul legaturilor ambarcatiunii:
    • A. 

      Parama prova-inainte; springul pupa-inapoi; traversa prova-spre prova;

    • B. 

      Parama de etrava-inainte; parama de etambou-inainte; springul pupa-inainte;

    • C. 

      Springul prova-inapoi; parama prova-inainte; parama pupa-inapoi.

  • 15. 
    Efectele legaturilor ÔÇô parama prova:
    • A. 

      Deplaseaza ambarcatiune in ax spre prova, apropie prova de cheu, departeaza pupa;

    • B. 

      Deplaseaza ambarcatiune in ax spre prova, apropie pupa de cheu, departeaza prova;

    • C. 

      Apropie prova de cheu, departeaza pupa.

  • 16. 
    Efectele legaturilor ÔÇô springul pupa:
    • A. 

      Deplaseaza ambarcatiune spre inainte, apropie prova de cheu, departeaza pupa;

    • B. 

      Deplaseaza ambarcatiune spre inapoi, apropie prova de cheu, departeaza pupa;

    • C. 

      Deplaseaza ambarcatiune spre inainte, apropie pupa de cheu, departeaza prova.

  • 17. 
    Efectul carmei la mars inainte ÔÇô ambarcatiune merge inainte, carma in ax:
    • A. 

      Prova gireaza la stanga, iar pupa abate spre dreapta;

    • B. 

      Prova gireaza la dreapta, iar pupa abate spre stanga;

    • C. 

      Deplasare rectininie inainte.

  • 18. 
    Manevra de acostare cu pupa se poate face prin urmatoarele metode:
    • A. 

  • 19. 
    Apropierea de geamandura sau o alta ambarcatiune este mai usoara, daca conditiile permit:
    • A. 

      Cu vantul/curentul din prova;

    • B. 

      Cu vantul/curentul din pupa;

    • C. 

      Cu vantul/curentul din travers.

  • 20. 
    Manevra de plecare de la cheu a unei ambarcatiuni acostata cu bordul tribord, elice pas dreapta:
    • A. 

      Mola pupa, carma stanga, masina inainte;

    • B. 

      Mola pupa, carma dreapta, masina inainte;

    • C. 

      Mola pupa, carma stanga, masina inapoi.

  • 21. 
    Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
    • A. 

      Hartile rutiere;

    • B. 

      Hartile meteorologice in facsimil;

    • C. 

      Avizele pentru navigatori.

  • 22. 
    In emisfera nordica, daca ambarcatiunea se deplaseaza spre Nord:
    • A. 

      Latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;

    • B. 

      Latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;

    • C. 

      Longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;

  • 23. 
    In emisfera estica, daca ambarcatiunea se deplaseaza spre Est:
    • A. 

      Latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;

    • B. 

      Longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;

    • C. 

      Longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.

  • 24. 
    Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:
    • A. 

      Rosie;

    • B. 

      Galbena;

    • C. 

      Alba.

  • 25. 
    Conducatorul de ambarcatiune vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:  
    • A. 

      Un semn special;

    • B. 

      Un semn de tribord;

    • C. 

      Un semn de babord.

Back to Top Back to top