Gastro 1

100 Questions

Settings
Please wait...
Gastro 1

Questions and Answers
  • 1. 
    Disfagia apărută iniţial la lichide (sau este mai pronunţată la lichide decât la alimentele solide) este caracteristică pentru:
    • A. 

      A. Esofagul Barrett

    • B. 

      B. Acalazia cardiei

    • C. 

      C. Diverticuli esofagieni

    • D. 

      D. Boala de reflux gastroesofagian

    • E. 

      E. Tumori ale esofagului

  • 2. 
    În acalazia cardiei se pot întâlni următoarele semne:
    • A. 

      A. Regurgitaţii

    • B. 

      B. Tuse iritativă

    • C. 

      C. Scădere ponderală

    • D. 

      D. Dureri retrosternale

    • E. 

      E. Toate semnele enumerate în funcţie de forma şi stadiul clinic de evoluţie

  • 3. 
    Pirozisul este semnul patognomic pentru:
    • A. 

      A. Cancerul gastric

    • B. 

      B. Acalazia cardiei

    • C. 

      C. Boala de reflux gastroesofagian

    • D. 

      D. Gastrita cronică tip A

    • E. 

      E. Toate cele enumerate

  • 4. 
    Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasă metaplasică gastrică sau intestinală este prezentă în:
    • A. 

      A. Ulcerul esofagian

    • B. 

      B. Stenoza peptică

    • C. 

      C. Sindromul Barrett

    • D. 

      D. Esofagita erozivă

    • E. 

      E. Toate cele enumerate

  • 5. 
    Manevra „Turn-up" (întoarcerea endoscopului cu vârful în sus) este necesară pentru evidenţierea:
    • A. 

      A. Herniei gastrice paraesofagiene

    • B. 

      B. Esofagului Barrett

    • C. 

      C. Diverticulilor esofagieni

    • D. 

      D. Acalaziei cardiei

    • E. 

      E. Bolii de reflux gastroesofagian

  • 6. 
    Boala de reflux gastroesofagian se caracterizează prin:
    • A. 

      A. Prezenţa refluxului gastroesofagian

    • B. 

      B. Prezenţa refluxului gastroesofagian patologic (> 50 epizoade / 24 ore)

    • C. 

      C. Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii

    • D. 

      D. Metaplazia mucoasei obligatorie

    • E. 

      E. Creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior

  • 7. 
    Măsuri generale în cadrul tratamentului bolii de reflux gastroesofagian sunt cele enumerate, cu excepţia:
    • A. 

      A. Regimul alimentar în prânzuri mici şi dese

    • B. 

      B. Evitarea alimentaţiei înainte de somn

    • C. 

      C. Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)

    • D. 

      D. Somn cu extramitatea craniană ridicată

    • E. 

      E. Purtarea corsetelor

  • 8. 
    Care din elementele de mai jos confirmă prezenţa cancerului esofagian ?
    • A. 

      A. Prezenţa regurgitaţiei

    • B. 

      B. Prezenţa disfagiei

    • C. 

      C. Pierderea în greutate

    • D. 

      D. Anemia

    • E. 

      E. Nici unul din elementele enumerate

  • 9. 
    Herniile transhiatale pot conduce la următoarele complicaţii, cu excepţia:
    • A. 

      A. Esofagită peptică

    • B. 

      B. Încarcerare supradiafragmatică a stomacului

    • C. 

      C. Obstrucţie esofagiană prin inelul Schatzki

    • D. 

      D. Disfagie funcţională

    • E. 

      E. Gastrită erozivă a pungii herniare

  • 10. 
    Semnele radiologice posibile ale acalaziei: 
    • A. 

      A. Lipsa camerei de aer gastrice

    • B. 

      B. Îngustarea segmentului inferior al esofagului

    • C. 

      C. Dilatarea esofagului

    • D. 

      D. Esofagul cu peristaltism redus sau lipsă

    • E. 

      E. Toate criteriile enumerate sunt valabile

  • 11. 
    Herniile diafragmale se pot solda cu următoarele complicaţii, excluzând:
    • A. 

      A. Hemoragii gastrointestinale superioare

    • B. 

      B. Esofagita de reflux

    • C. 

      C. Strangularea herniei

    • D. 

      D. Diverticuli esofagieni

    • E. 

      E. Gastrita cronică a pungii herniane

  • 12. 
    Mucoasa esofagului este prezentată de:
    • A. 

      A. Epiteliu scuamos pluristratificat

    • B. 

      B. Epiteliu columnar

    • C. 

      C. Epiteliu glandular

    • D. 

      D. Ţesut conjunctiv lax

    • E. 

      E. Ţesut muscular

  • 13. 
    Anastomozele formate de colateralele v.gastrice stângi din sistemul venei porte şi venele sistemului venei cave (anastomoze porto-cavale esofagiene) sunt situate:
    • A. 

      A. În partea proximală a esofagului

    • B. 

      B. În treimea medie a esofagului

    • C. 

      C. În porţiunea distală a esofagului

    • D. 

      D. Pe tot traiectul esofagului

    • E. 

      E. Lipsesc la nivelul esofagului

  • 14. 
    Odinofagia este:
    • A. 

      A. Miros neplăcut din cavitatea bucală

    • B. 

      B. Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie

    • C. 

      C. Dificultate de înghiţire

    • D. 

      D. Senzaţie de arsură în proiecţia esofagului

    • E. 

      E. Obligator însoţeşte hipersalivaţia

  • 15. 
    Examenul radiologic baritat al esofagului oferă următoarele informaţii, cu excepţia:
    • A. 

      A. Particularităţi de formă şi poziţie ale esofagului

    • B. 

      B. Caracterul unghiului His

    • C. 

      C. Activitatea propulsivă a esofagului

    • D. 

      D. Gradul esofagitei

    • E. 

      E. Stenoza esofagiană

  • 16. 
    Endoscopia digestivă superioară este utilă în determinarea, cu excepţia:
    • A. 

      A. Gradului esofagitei

    • B. 

      B. Activităţii propulsive a esofagului

    • C. 

      C. Stenozelor esofagiene

    • D. 

      D. Malformaţiilor esofagiene

    • E. 

      E. Metaplaziei Barrett

  • 17. 
    Alegeţi afirmaţia incorectă pentru esofagospasm:
    • A. 

      A. Poate fi consecinţa influenţelor psihoemoţionale

    • B. 

      B. Esofagul îşi păstrează capacitatea de a propulsa în mod peristaltic bolusul alimentar către stomac

    • C. 

      C. Diagnosticul se confirmă prin examen endoscopic

    • D. 

      D. Simptom frecvent este disfagia pentru solide şi lichide, cu caracter brusc şi tranzitoriu

    • E. 

      E. Se manifestă prin dureri retrosternale, pot iradia în spate, umeri, mandibulă, cedează la nitroglicerină şi nifedipină

  • 18. 
    Cele mai informative metode de diagnostic al bolii de reflux gastroesofagian sunt:
    • A. 

      A. pH-monitorizare intraesofagiană

    • B. 

      B. Prezenţa semnelor clinice tipice

    • C. 

      C. Endoscopia digestivă superioară

    • D. 

      D. Testul cu IPP

    • E. 

      E. Complex de metode (test IPP, pH-monitoring, endoscopie)

  • 19. 
    Valoarea diagnostică a testului cu IPP în boala de reflux gastroesofagian este mai mare în caz de:
    • A. 

      A. Boală de reflux gastroesofagian endoscopic negativă

    • B. 

      B. Boală de reflux gastroesofagian cu esofagită de reflux

    • C. 

      C. Overlap al bolii de reflux gastroesofagian cu dispepsia funcţională

    • D. 

      D. Boală de reflux gastroesofagian manifestată atipic prin durere toracică noncardiacă

    • E. 

      E. Boală de reflux în prezenţa semnelor de alarmă

  • 20. 
    Gastrita cronică tip „B" se defineşte prin:
    • A. 

      A. Gastrită rigidă

    • B. 

      B. Gastrită granulomatoasă

    • C. 

      C. Gastrită autoimună

    • D. 

      D. Gastrită antrală indusă de Helicobacter pylori

    • E. 

      E. Gastrită hipertrofică

  • 21. 
    Boala Menetrier reprezintă:
    • A. 

      A. Gastrita cronică hipertrofică gigantică

    • B. 

      B. Gastrita eozinofilă

    • C. 

      C. Gastrita cronică granulomatoasă

    • D. 

      D. Gastrita cronică polipoasă

    • E. 

      E. Gastrita cronică limfocitară

  • 22. 
    Cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase este utilizarea:
    • A. 

      A. Colereticelor

    • B. 

      B. Prochineticelor

    • C. 

      C. Steroizilor anabolici

    • D. 

      D. Glicozidelor

    • E. 

      E. Antiinflamatoarelor nonsteroidiene

  • 23. 
    Cel mai răspândit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice este:
    • A. 

      A. Refluxul duodeno-gastral

    • B. 

      B. Infecţia Helicobacter pylori

    • C. 

      C. Alcoolul

    • D. 

      D. Acidul acetilsalicilic

    • E. 

      E. Fumatul

  • 24. 
    Durata terapiei complexe antihelicobacteriene constituie:
    • A. 

      A. 2-3 săptămâni

    • B. 

      B. Mai mult de 3 săptămâni

    • C. 

      C. 1-3 zile

    • D. 

      D. 7 zile

    • E. 

      E. 30 zile

  • 25. 
    Care dintre factorii numiţi nu posedă agresivitate pentru celulele mucoasei gastrointestinale ?
    • A. 

      A. Bicarbonatul

    • B. 

      B. Acizii biliari

    • C. 

      C. Pepsina

    • D. 

      D. Ioni de H+

    • E. 

      E. Fosfolipaza şi proteazele secretate de Helicobacter pylori

  • 26. 
    Care dintre următoarele afirmaţii nu este caracteristică pentru ulcer la senili:
    • A. 

      A. Frecvent se complică cu hemoragii

    • B. 

      B. Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă

    • C. 

      C. Se localizează de obicei în stomac

    • D. 

      D. Se localizează de obicei în duoden

    • E. 

      E. Au dimensiuni mari, dar nu sunt adînci

  • 27. 
    Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt localizate în:
    • A. 

      A. Stomac

    • B. 

      B. Duoden

    • C. 

      C. Ganglionii limfatici

    • D. 

      D. Splină

    • E. 

      E. Pancreas

  • 28. 
    Care din condiţiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie ?
    • A. 

      A. Diabetul zaharat

    • B. 

      B. Ciroza hepatică

    • C. 

      C. Mixedemul

    • D. 

      D. Insuficienţa cardiacă

    • E. 

      E. Toate enumerate

  • 29. 
    Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor cronice ?
    • A. 

      A. Dureri epigastrale

    • B. 

      B. Inapetenţă

    • C. 

      C. Greţuri

    • D. 

      D. Sialoree

    • E. 

      E. Nici unul din simptomele enumerate

  • 30. 
    Standardul de aur a unui diagnostic de gastrită cronică este:
    • A. 

      A. Examen clinic

    • B. 

      B. Examen radiologic

    • C. 

      C. Examen morfologic

    • D. 

      D. Examen biochimic

    • E. 

      E. Toate cele enumerate în funcţie de forma clinică de gastrită

  • 31. 
    La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat se pot întâlni semnele:
    • A. 

      A. Dispariţia matităţii hepatice (la percuţie)

    • B. 

      B. Semnul Murphy pozitiv

    • C. 

      C. Dureri la percuţia apofizelor spinoase T10 - T12

    • D. 

      D. Dureri la palpare în regiunea epigastrică

    • E. 

      E. Toate semnele enumerate în funcţie de durata bolii

  • 32. 
    Indicaţi dieta necesară pacientului cu Dumping - sindrom:
    • A. 

      A. Dieta cu glucide uşor asimilate

    • B. 

      B. Alimentaţie lichidă

    • C. 

      C. Dietă solidă şi semisolidă bogată în proteine

    • D. 

      D. Dieta lacto-vegetală

    • E. 

      E. Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale

  • 33. 
    Numiţi preparatele care formează o peliculă de protecţie pe baza ulcerului:
    • A. 

      A. Gastrocepina

    • B. 

      B. Cimetidina

    • C. 

      C. De-nolul

    • D. 

      D. Metronidazolul

    • E. 

      E. Metiluracil

  • 34. 
    Care dintre formaţiunile enumerate au un potenţial de malignizare înalt?
    • A. 

      A. Polipii adenomatoşi

    • B. 

      B. Polipii hiperplazici

    • C. 

      C. Hamartomul

    • D. 

      D. Leiomiomul

    • E. 

      E. Fibromul

  • 35. 
    Care dintre factorii numiţi nu nust prioritari în apariţia ulcerului cronic duodenal:
    • A. 

      A. Hipersecreţia acidului clorhidric (HCl)

    • B. 

      B. Duodenita

    • C. 

      C. Patologia căilor biliare

    • D. 

      D. Infecţia cu Helicobacter pylori

    • E. 

      E. Fumatul

  • 36. 
    Gastrina
    • A. 

      A. Este crescută în secreţia gastrică la bolnavii cu ulcer duodenal

    • B. 

      B. Există o eliberare crescută la mesele bogate în carne

    • C. 

      C. Evacuarea gastrică întîrziată la cei cu ulcer duodenal explică hipergastrinemia

    • D. 

      D. Acţionează pe celulele G-17 şi G-37

    • E. 

      E. Are rol patogenic în gastrite nu şi în ulcere

  • 37. 
    Pepsina:
    • A. 

      A. Este digerată sub acţiunea HCl

    • B. 

      B. Este secretată de mucoada stomacului şi duodenului distal

    • C. 

      C. Se activează din pepsinogen la pH >5

    • D. 

      D. Este utilă în digestia proteinelor

    • E. 

      E. Este transportată în sînge legată de antitripsină

  • 38. 
    Refluxul duodeno-gastric:
    • A. 

      A. Este facilitat de incompetenţa sfincterului piloric şi antral

    • B. 

      B. Determină trecerea secreţiei biliare din duoden în stomac

    • C. 

      C. Refluează tripina, histamina şi fosfolipaza

    • D. 

      D. Apare la 70% din bolnavii cu rezecţie gastrică

    • E. 

      E. Determină creşterea potenţialului transmucos

  • 39. 
    Helicobacter pylori:
    • A. 

      A. Trăieşte sub stratul mucos şi în celulele epiteliale gastrice

    • B. 

      B. Preia amoniacul şi-l transformă în uree, care este nocivă la nivelul mucoasei gastrice

    • C. 

      C. Se găseşte numai la nivelul sfincterului pyloric

    • D. 

      D. Determină gastrită tip B

    • E. 

      E. Se găseşte pe insule de metaplazie duodenală în stomac

  • 40. 
    La camera de gardă se prezintă Vasile Popescu cu un sindrom dispeptic de tip ulceros. Fumează, bea cafea şi ia aspirină pentru migrenele care-l chinuie. Lucrează ca şef de aeroport şi este donator onorific, fiind donator universal. Tatăl său a mai fost internat în clinică cu hematemeză prin ulcer perforat. Câţi factori patogenici genetici şi externi pentru ulcer are pacientul?
    • A. 

      2

    • B. 

      3

    • C. 

      4

    • D. 

      5

    • E. 

      6

  • 41. 
    În care din circumstanţele de mai jos credeţi că poate apare disfagie ? 
    • A. 

      A. Obezitate

    • B. 

      B. Sclerodermie sistemică

    • C. 

      C. Miastenia gravis

    • D. 

      D. Acalazia cardiei

    • E. 

      E. Cancerul esofagian

  • 42. 
    Acalazia cardiei se caracterizează prin:  
    • A. 

      A. Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţiei

    • B. 

      B. Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului

    • C. 

      C. Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice

    • D. 

      D. Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior

    • E. 

      E. Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian

  • 43. 
    Numiţi complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian. 
    • A. 

      A. Sindromul Barrett

    • B. 

      B. Ulcerul esofagian

    • C. 

      C. Stenoza pilorică

    • D. 

      D. Hemoragia digestivă superioară

    • E. 

      E. Cancerul esofagian

  • 44. 
    Tratamentul patogenetic al bolii de reflux gastroesofagian include: 
    • A. 

      A. Tratament anti-Helicobacter pylori

    • B. 

      B. Medicaţie antisecretorie

    • C. 

      C. Citoprotectori

    • D. 

      D. Prokinetice

    • E. 

      E. Beta- adreno blocante

  • 45. 
    Care preparate pot agrava sau provoaca refluxul gastroesofagian ? 
    • A. 

      A. Domperedonul

    • B. 

      B. Isosorbid dinitrat

    • C. 

      C. Atropina

    • D. 

      D. Metoclopramidum

    • E. 

      E. Theophyllina

  • 46. 
    Numiţi metodele de diagnostic instrumental, care obligator confirmă prezenţa bolii de reflux gastroesofagian 
    • A. 

      A. Monitorizarea pH-ului esofagian

    • B. 

      B. Endoscopia digestivă superioară

    • C. 

      C. Manometria monitorizată a esofagului

    • D. 

      D. Examenul ecografic

    • E. 

      E. Analiza histologică

  • 47. 
    Complicaţiile locale ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi puse în evidenţă prin: 
    • A. 

      A. Monitorizarea pH-ului esofagian

    • B. 

      B. Endoscopia digestivă superioară

    • C. 

      C. Test cu D-xyloză

    • D. 

      D. Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă esofagiană

    • E. 

      E. Manometria monitorizată a esofagului

  • 48. 
    Pentru stabilirea diagnosticului de disfagie funcţională: 
    • A. 

      A. E suficientă prezenţa senzaţiei de dificultate la deglutiţie

    • B. 

      B. Este necesar de exclus patologia esofagiană organică

    • C. 

      C. Este necesar de exclus acalazia

    • D. 

      D. Sunt necesare evaluări pentru excluderea refluxului gasroesofagian patologic

    • E. 

      E. Nu este valabilă nici una din strategiile enumerate

  • 49. 
    În producerea herniilor transhiatale intervin următorii factori:  
    • A. 

      A. Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar

    • B. 

      B. Lărgirea hiatusului diafragmatic

    • C. 

      C. Creşterea presiunii abdominale

    • D. 

      D. Refluxul gastroesofagian

    • E. 

      E. Dispepsie funcţională

  • 50. 
    Diferenţierea durerilor toracice de origine esofagiană de durerea în angina pectorală se bazează pe:  
    • A. 

      A. Localizarea retrosternală a durerii

    • B. 

      B. Încetarea la ingestia de antiacide

    • C. 

      C. Modificarea durerii la administrarea de β-blocante

    • D. 

      D. Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional

    • E. 

      E. Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină

  • 51. 
    Care din simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru sindromul dispeptic funcţional? 
    • A. 

      A. Disconfort în regiunea epigastrică

    • B. 

      B. Dureri abdominale, care se amiliorează după defecaţie

    • C. 

      C. Saţietate precoce

    • D. 

      D. Meteorism

    • E. 

      E. Dureri în epigastru

  • 52. 
    Se disting următoarele variante clinice ale dispepsiei funcţionale: 
    • A. 

      A. De tip ulceros

    • B. 

      B. De tip dismotilitate

    • C. 

      C. Forma nespecifică

    • D. 

      D. Cu predominarea balonării, distensiei abdominale şi durerilor

    • E. 

      E. Cu predominarea diareei

  • 53. 
    Cine necesită o explorare paraclinică pentru deosebirea dintre dispepsia funcţională şi cea organică?  
    • A. 

      A. Bolnavii cu subfebrilitate

    • B. 

      B. Bolnavii cu simptome nocturne

    • C. 

      C. Bolnavii peste 45 ani

    • D. 

      D. Bolnavii sub 45 ani

    • E. 

      E. Scăderea ponderală nemotivată

  • 54. 
    Peristaltismul fiziologic al esofagului include:
    • A. 

      A. Unde peristaltice primare

    • B. 

      B. Unde peristaltice secundare

    • C. 

      C. Unde peristaltice terţiare

    • D. 

      D. Contracţii segmentare nonundulare

    • E. 

      E. Lipsa contracţiilor

  • 55. 
    Alegeţi afirmaţiile valabile pentru sfincterul esofagian inferior (SEI):
    • A. 

      A. SEI corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii esofagului în stomac

    • B. 

      B. SEI conţine fibre musculare netede şi se supune influenţelor neurohormonale

    • C. 

      C. SEI corespunde cu linia Z

    • D. 

      D. Deglutiţia scade tonusul bazal al SEI

    • E. 

      E. Presiunea SEI este stabilă pe parcursul diurnei

  • 56. 
    Disfagia este simptom posibil în următarele patologii:
    • A. 

      A. Pareze, paralizii ale nervilor glosofaringian, hypoglosus

    • B. 

      B. Achalazie

    • C. 

      C. Boala de reflux gastroesofagian

    • D. 

      D. Esofagite

    • E. 

      E. Dispepsie funcţională

  • 57. 
    Hemoragia esofagiană este posibilă în următoarele situaţii:
    • A. 

      A. În esofagite eroziv-ulceroase

    • B. 

      B. În caz de pirozis funcţional

    • C. 

      C. La bolnavii cu cancer esofagian

    • D. 

      D. La bolnavii cu ciroză hepatică

    • E. 

      E. În sindrom WPW

  • 58. 
    Selectaţi afirmaţiile corecte pentru metoda de monitorizare a pH-ului intraesofagian:
    • A. 

      A. Prezintă “standardul de aur” în diagnosticul refluxului gastroesofagian

    • B. 

      B. Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul gastroesofagian

    • C. 

      C. La persoanele sănătoase nu înregistrează pe parcursul diurnei nici o secvenţă de reflux

    • D. 

      D. Apreciază prezenţa şi gradul leziunilor esofagiene în boala de reflux gastroesofagian

    • E. 

      E. Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene

  • 59. 
    Diverticulii faringoesofagieni Zenker sunt:
    • A. 

      A. Diverticuli de tracţiune

    • B. 

      B. Diverticuli de pulsiune

    • C. 

      C. Congenitali

    • D. 

      D. Dobândiţi

    • E. 

      E. Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-esofagiene

  • 60. 
    Manometria esofagiană este contraindicată în: 
    • A. 

      A. Esofagite acute destructive

    • B. 

      B. Anevrism de aortă

    • C. 

      C. Diabet zaharat

    • D. 

      D. Sclerodermie

    • E. 

      E. Vomă

  • 61. 
    Diverticulii esofagieni medii (de bifurcaţie) pot să apară în caz de:
    • A. 

      A. Presiune esofagiană intraluminală crescută

    • B. 

      B. Noduli mediastinali hiperplaziaţi, necrotizaţi

    • C. 

      C. Achalazie

    • D. 

      D. Tuberculoză pulmonară

    • E. 

      E. Hipotonie a stratului muscular al esofagului

  • 62. 
    Hipotonia esofagului poate fi consecinţa următoarelor situaţii:
    • A. 

      A. Sclerodermie

    • B. 

      B. Dereglări de inervaţie a esofagului

    • C. 

      C. Achalazii decompensate

    • D. 

      D. Prezenţa hipersensibilităţii viscerale

    • E. 

      E. Administrare de preparate colinomimetice

  • 63. 
    Diagnosticul achalaziei cardiei este facilitat de:
    • A. 

      A. Tablou clinic predominat de disfagie

    • B. 

      B. pH-metrie intraesofagiană

    • C. 

      C. Manometrie esofagiană

    • D. 

      D. Examen baritat al esofagului

    • E. 

      E. Testul Bernstein

  • 64. 
    Boala de reflux gastroesofagian:
    • A. 

      A. Se asociază în mod constant cu leziuni ale mucoasei esofagiene

    • B. 

      B. Esofagita este posibilă în 30-50% cazuri

    • C. 

      C. Diagnosticul se exclude în caz de prezenţă a leziunilor de esofagită

    • D. 

      D. Este factor de risc pentru adenocarcinom esofagian

    • E. 

      E. Este cea mai frecventă patologie esofagiană

  • 65. 
    Leziunile esofagiene în boala de reflux gastroesofagian se datorează:
    • A. 

      A. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a conţinutului gastric acid

    • B. 

      B. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a Helicobacter pilory

    • C. 

      C. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a acizilor biliari

    • D. 

      D. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a factorului ischemic

    • E. 

      E. Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a florei din cavitatea bucală

  • 66. 
    Boala de reflux gastroesofagian endoscopic negativă, comparativ cu varianta cu esofagită de reflux, se caracterizează prin:
    • A. 

      A. Prognostic mai favorabil şi risc minimal de dezvoltare a complicaţiilor

    • B. 

      B. Simptomele de reflux cedează mai rapid la tratamentul antisecretor

    • C. 

      C. Prevalenţă mai mare a esofagului Barrett

    • D. 

      D. Cea mai informativă metodă de obiectivizare este pH-monitorizarea intraesofagiană

    • E. 

      E. Necesită examen endoscopic repetat în termeni mai scurţi

  • 67. 
    Simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian sunt:
    • A. 

      A. Eructaţiile

    • B. 

      B. Regurgitaţiile

    • C. 

      C. Pirozisul

    • D. 

      D. Disfagia

    • E. 

      E. Voma

  • 68. 
    Endoscopia digestivă superioară este necesară în caz de:
    • A. 

      A. Suspecţie la boala de reflux gastroesofagian indiferent de vârsta pacientului şi vechimea simptomelor

    • B. 

      B. Pacient cu simptome de reflux cu vârsta >50 ani

    • C. 

      C. Simptome de reflux prezente mai mult de 10 ani

    • D. 

      D. În dinamica tratamentului cu IPP după ameliorarea simptomelor

    • E. 

      E. Boală de reflux gastroesofagian cu disfagie

  • 69. 
    Pacienţii cu simptome de reflux nonresponderi la tratamentul empiric cu IPP timp de 8 săptămâni necesită următoarele tactici:
    • A. 

      A. pH-monitorizare intraesofagiană

    • B. 

      B. Testul Bernştein

    • C. 

      C. Endoscopie digestivă superioară

    • D. 

      D. Continuarea tratamentului substituind IPP cu antiacidele

    • E. 

      E. Operaţie antireflux

  • 70. 
    Pacienţi cu risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux gastroesofagian sunt:
    • A. 

      A. Nonresponderii la tratamentul acidosupresiv empiric

    • B. 

      B. Istoric îndelungat al simptomelor de reflux

    • C. 

      C. Boala de reflux endoscopic negativă

    • D. 

      D. Pacienţii după operaţii antireflux

    • E. 

      E. Asocierea bolii de reflux cu sindromul de intestin iritabil

  • 71. 
    Tratamentul empiric cu IPP la pacienţii cu simptome de reflux este indicat în caz de:
    • A. 

      A. Asociere cu durere la deglutiţie

    • B. 

      B. Prezenţa sindromului anemic

    • C. 

      C. Pacient tânăr

    • D. 

      D. Debut al simptomelor după vârsta de 50 ani

    • E. 

      E. Istoric al simptomelor de reflux cu vechime mai mare de 10 ani

  • 72. 
    Eradicarea Helicobacter pilory în caz de boală de reflux gastroesofagian:
    • A. 

      A. Este necesară în caz de teste serologice pozitive

    • B. 

      B. Este contraindicată

    • C. 

      C. Nu majorează efectul clinic al tratamentului antisecretor

    • D. 

      D. Poate fi efectuată în caz de teste pozitive la dorinţa pacientului

    • E. 

      E. Sporeşte efectul clinic al tratamentului antisecretor

  • 73. 
    Esofagul Barrett reprezintă:
    • A. 

      A. Metaplazie a epiteliului squamos esofagian cu celule intestinale specializate

    • B. 

      B. Displazie de diferit grad al epiteliului squamos esofagian în porţiunea distală a esofagului

    • C. 

      C. Orice modificare a aspectului mucoasei esofagiene proximal de linia Z

    • D. 

      D. Complicaţie a bolii de reflux gastroesofagian cu risc crescut pentru adenocarcinom de esofag

    • E. 

      E. Un diagnostic endoscopic şi histologic

  • 74. 
    Pirozisul funcţional este diagnosticat:
    • A. 

      A. La orice persoană ce prezintă pirozis în lipsa modificărilor endoscopice esofagiene

    • B. 

      B. În caz de rezultate pH-monitoring normale şi pirozis prezent

    • C. 

      C. În caz de examen endoscopic normal şi pH metrie normală

    • D. 

      D. Se datorează hipersensibilităţii receptorilor esofagieni la expuneri fiziologice la acid

    • E. 

      E. Deseori nu poate fi strict delimitat de boala de reflux endoscopic negativă

  • 75. 
    Complicaţiile posibile ale esofagitelor sunt:
    • A. 

      A. Hemoragii

    • B. 

      B. Stricturi esofagiene

    • C. 

      C. Perforaţii de esofag

    • D. 

      D. Boala de reflux gastroesofagian

    • E. 

      E. Atrezia esfoagului

  • 76. 
    Criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună sunt următoarele: 
    • A. 

      A. Autoanticorpii serici anti-celule parietale

    • B. 

      B. Gastrita atrofică fundală

    • C. 

      C. Anemia Biermer (pernicioasă)

    • D. 

      D. Autoanticorpii anti-factor intrinsec

    • E. 

      E. Gastrita antrală

  • 77. 
    Gastrita cronică de tip „A" reprezintă:
    • A. 

      A. Gastrita fundală

    • B. 

      B. Gastrita de reflux biliar

    • C. 

      C. Gastrita autoimună

    • D. 

      D. Gastrita asociată cu Helicobacter pylori

    • E. 

      E. Gastrita limfocitară

  • 78. 
    Gastrita biliară de reflux necesită tratament cu: 
    • A. 

      A. Metoclopramid

    • B. 

      B. Propranolol

    • C. 

      C. Domperidon

    • D. 

      D. Atropină

    • E. 

      E. Prednisolon

  • 79. 
    Tabloul clinic al sindromului Zollinger-Ellison include: 
    • A. 

      A. Diareea

    • B. 

      B. Ulcerele refractare la tratament standart

    • C. 

      C. Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standart

    • D. 

      D. Constipaţiile

    • E. 

      E. Leucopenia

  • 80. 
    Afecţiuni precanceroase ale stomacului sunt: 
    • A. 

      A. Gastrita hiperclorhidrică

    • B. 

      B. Gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinală

    • C. 

      C. Gastrita de reflux biliar

    • D. 

      D. Boala Menetrier

    • E. 

      E. Gastrita eozinofilică

  • 81. 
    Gastrita granulomatoasă e legată etiopatogenetic cu: 
    • A. 

      A. Boala Crohn

    • B. 

      B. Tuberculoza

    • C. 

      C. Sarcoidoza

    • D. 

      D. Sifilisul

    • E. 

      E. Helicobacter pylori

  • 82. 
    Care este conduita terapeutică într-o gastrită acută simplă ?
    • A. 

      A. Se administrează preparate cortizonice sau antiinflamatoare nesteroidiene

    • B. 

      B. Se administrează propranolul per os sau în lavaj

    • C. 

      C. Se întrerupe contactul cu substanţe iritante

    • D. 

      D. Se aplică pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică

    • E. 

      E. Se administrează Omeprazol

  • 83. 
    Care din simptomele enumerate mai jos caracterizează ulcerul duodenal ?​
    • A. 

      A. Dureri epigastrale

    • B. 

      B. Simptoame dispeptice

    • C. 

      C. Xerostomie

    • D. 

      D. Alternanţa diaree-constipaţie

    • E. 

      E. Meteorism

  • 84. 
    Care credeţi că sunt indicaţiile fibroendoscopiei gastroduodenale ? 
    • A. 

      A. Abdomenul acut

    • B. 

      B. Hemoragia digestivă superioară

    • C. 

      C. Ulcerul anastomotic postoperator

    • D. 

      D. Ulcerul duodenal

    • E. 

      E. Varicele esofagiene

  • 85. 
    Care credeţi că sunt complicaţiile ulcerelor ? 
    • A. 

      A. Perforaţia

    • B. 

      B. Stenozarea

    • C. 

      C. Malignizarea

    • D. 

      D. Penetraţia

    • E. 

      E. Esofagita de reflux

  • 86. 
    Care sunt indicaţiile de tratament chirurgical în ulcer cronic ? 
    • A. 

      A. Hemoragie digestivă unică, fără tulburări hemodinamice

    • B. 

      B. Perforaţia

    • C. 

      C. Ulcerul postbulbar

    • D. 

      D. Ulcerul gastric

    • E. 

      E. Stenoza decompensată

  • 87. 
    Care din leziunile de mai jos sunt considerate ca precanceroase ? 
    • A. 

      A. Gastrita Menetrier

    • B. 

      B. Ulcerele de stres

    • C. 

      C. Polipii gastrici adenomatoşi mai mari de 2 cm

    • D. 

      D. Ulcerul cronic duodenal

    • E. 

      E. Gastrita hiperacidică

  • 88. 
    Un pacient cu neoplasm gastric poate descrie: 
    • A. 

      A. Dureri abdominale colicative

    • B. 

      B. Anorexie selectivă, mai ales pentru carne

    • C. 

      C. Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore

    • D. 

      D. Epigastralgii cvasicontinui care nu sunt ameliorate de alimentaţie

    • E. 

      E. Diaree cu polifecalie

  • 89. 
    Ce alterări biologice pot apare în neoplasmul gastric ? 
    • A. 

      A. Prezenţa antigenului carcinoembrionar

    • B. 

      B. Scăderea hemoglobinei

    • C. 

      C. Leucopenie

    • D. 

      D. Creşterea VSH-ului

    • E. 

      E. Creşterea acidului uric

  • 90. 
    Numiţi factorii ulcerogeni în patogenia bolii ulceroase. 
    • A. 

      A. Prezenţa Helicobacter pylori

    • B. 

      B. Hipersecreţia HCl

    • C. 

      C. Hiperproducerea de pepsină

    • D. 

      D. Mărirea secreţiei de bicarbonaţi

    • E. 

      E. Mărirea sintezei de prostaglandine

  • 91. 
    Numiţi factorii de protecţie în patogenia bolii ulceroase. 
    • A. 

      A. Mărirea sintezei de prostaglandine

    • B. 

      B. Mărirea secreţiei de pepsină

    • C. 

      C. Creşterea concentraţiei serice de gastrină

    • D. 

      D. Mărirea secreţiei de bicarbonaţi

    • E. 

      E. Regenerarea normală a mucoasei

  • 92. 
    Numiţi semnele caracteristice ulcerului duodenal: 
    • A. 

      A. Vârsta înaintată (50-70 ani)

    • B. 

      B. Ritmicitatea şi periodicitatea sezonieră a sindromului dolor

    • C. 

      C. Mărirea secreţiei gastrice

    • D. 

      D. Lipsa poftei de mâncare

    • E. 

      E. Durere difuză în abdomen

  • 93. 
    Numiţi preparatele cu acţiune asupra factorului acido-peptic în patogeneza bolii ulceroase: 
    • A. 

      A. Famotidina (ranitidina)

    • B. 

      B. Almagelul (fosfalugelul)

    • C. 

      C. Retabolilul

    • D. 

      D. Omeprazolul

    • E. 

      E. Metronidazolul

  • 94. 
    Numiţi preparatele care acţionează asupra Helicobacter pylori în tratamentul bolii ulceroase: 
    • A. 

      A. Platifilina

    • B. 

      B. Cimetidina

    • C. 

      C. Amoxicilina

    • D. 

      D. Preparate de bismut

    • E. 

      E. Metronidazolul

  • 95. 
    Care sunt semnele caracteristice pentru Dumping-sindrom? 
    • A. 

      A. Palpitaţii postprandiale

    • B. 

      B. Astenie fizică pronunţată postprandială

    • C. 

      C. Disfagie

    • D. 

      D. Necesitatea în alimentaţie lichidă

    • E. 

      E. Ameliorarea stării în poziţie verticală

  • 96. 
    Numiţi maladiile cu risc oncologic. 
    • A. 

      A. Ulcerul duodenal

    • B. 

      B. Gastrita cronică a bontului gastric

    • C. 

      C. Duodenita cronică

    • D. 

      D. Sindromul de ansă aferentă

    • E. 

      E. Ulcerul gastric

  • 97. 
    Numiţi factorii implicaţi în patogeneza duodenitei cronice. 
    • A. 

      A. Agresiunea acido-peptică

    • B. 

      B. Dereglarea troficii mucoasei

    • C. 

      C. Hipertensiunea arterială

    • D. 

      D. Staza duodenală

    • E. 

      E. Boală de reflux gastro-esofagian

  • 98. 
    1. Numiţi factori etiologici ai duodenitei cronice: 
    • A. 

      A. Helicobacter pylori

    • B. 

      B. Corticosteroizi

    • C. 

      C. Antiinflamatorii nonsteroidiene

    • D. 

      D. Clostridium difficile

    • E. 

      E. Lamblioză

  • 99. 
    Simptomatologia posibilă în duodenita cronică:  
    • A. 

      A. De tip ulceros

    • B. 

      B. Colică abdominală

    • C. 

      C. De tip dispeptic

    • D. 

      D. Asimptomatică

    • E. 

      E. Pierdere ponderală manifestă

  • 100. 
    Indicaţiile polipectomiei endoscopice sunt. 
    • A. 

      A. Adenoamele gastrice ce nu au devenit maligne

    • B. 

      B. Mărimea până la 20 mm

    • C. 

      C. Polip hiperplazic

    • D. 

      D. Mărimea mai mult de 20 mm

    • E. 

      E. Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare