Boli Chirurgicale - Litiaza

33 Questions

Settings
Please wait...
Boli Chirurgicale - Litiaza

Questions and Answers
  • 1. 
    Triada Chauffard-Villard-Charcot se întâlneşte în litiaza căii biliare principale cu sindrom coledocian major, şi se compune din:
    • A. 

      Durere colicativă în hipocondrul drept

    • B. 

      Veziculă biliară destinsă

    • C. 

      Febră

    • D. 

      Icter

    • E. 

      Scădere ponderală importantă

  • 2. 
    Cea mai frecventă cauză a icterului mecanic este:
    • A. 

      Tumorile capului pancreasului

    • B. 

      Coledocolitiaza

    • C. 

      Strictura căilor biliare

    • D. 

      Tumorile căilor biliare

    • E. 

      Papilita stenozantă

  • 3. 
    La scanarea ficatului cu izotopi de aur s-a constatat o absorbţie aproape de cea normală, dar cu lipsa izotopilor în colecist, căile biliare şi în intestin. Aceasta corespunde:
    • A. 

      Icterului parenchimatos

    • B. 

      Icterului mecanic

    • C. 

      Icterului hemolitic

    • D. 

      Cirozei ficatului

    • E. 

      Nu corespunde nici unei dintre situaţii

  • 4. 
    Un tub simplu cu multe orificii parietale coboară din coledoc în duoden prin papilă, pe când celălalt capăt se exteriorizează prin incizia coledocului, este procedeul:
    • A. 

      Calmers

    • B. 

      Dogliotti

    • C. 

      Duval

    • D. 

      Cattele-Champeau

    • E. 

      Voelker

  • 5. 
    Calculul din calea biliară principală depistat până la operaţie se înlătură prin:
    • A. 

      Incizia coledocului supraduodenal

    • B. 

      Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenală

    • C. 

      Papilosfincterotomie endoscopică postoperatorie

    • D. 

      Papilosfincterotomie endoscopică preoperatorie

    • E. 

      Se dizolvă cu preparate medicamentoase

  • 6. 
    Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informează mai amplu asupra formei morfopatologice a colecistitei, stării organelor vecine, inclusiv a peritoneului:
    • A. 

      Ultrasonografia

    • B. 

      Tomografia computerizată

    • C. 

      Colecistocolangiografia transparietală

    • D. 

      Laparoscopia

    • E. 

      Colangiopancreatografia retrogradă

  • 7. 
     La un bolnav cu icter mecanic cea mai optimală şi mai puţin agresivă metodă de investigare în stabilirea originii icterului este:
    • A. 

      Colecistografia perorală

    • B. 

      Colecistografia intravenoasă

    • C. 

      Ultrasonografia

    • D. 

      Colangiopancreatografia retrogradă

    • E. 

      Colangiografia tranparietohepatică

  • 8. 
    Evidenţierea radiologică a aerului în căile biliare orientează diagnosticul spre:
    • A. 

      Coledocolitiază

    • B. 

      Colecistită acută

    • C. 

      Fistulă bilio-digestivă

    • D. 

      Fistulă bilio-biliară

    • E. 

      Infecţie cu salmonella a veziculei biliare

  • 9. 
    Un bolnav care prezintă următoarele semne: durere moderată în rebordul costal drept, febră moderată, icter pronunţat cu nuanţă roşietică, dimensiunile ficatului crescute moderat, o splenomegalie moderată, fără anemie, suferă de:
    • A. 

      Colecistită acută

    • B. 

      Colangită

    • C. 

      Coledocolitiază

    • D. 

      Icter parenchimatos (hepatic)

    • E. 

      Cancer al pancreasului cefalic

  • 10. 
    Care din fracţiile bilei se formează în celulele hepatice şi conţine colesterină, acizi biliari şi fosfolipizi?
    • A. 

      Bila primară

    • B. 

      Bila primară

    • C. 

      Bila finală

    • D. 

      Nici una

    • E. 

      Toate trei

  • 11. 
    La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile şi, deci nu sunt indicate, următoarele investigaţii:
    • A. 

      Colecistografia intravenoasă prin perfuzie

    • B. 

      Colangiofrafia transparietohepatică

    • C. 

      Colangiopancreatografia retrogradă

    • D. 

      Colecistografia perorală

    • E. 

      Ultrasonografia

  • 12. 
    Drenajele transpapilare sunt următoarele:
    • A. 

      Cattele-Champeau

    • B. 

      Voelker

    • C. 

      Praderi-Smith

    • D. 

      Calmers

    • E. 

      Duval

  • 13. 
    În colecistita acută litiazică ocluzivă obstrucţia se află la nivelul:
    • A. 

      Căilor biliare intrahepatice

    • B. 

      Corpului veziculei biliare

    • C. 

      La nivelul coledocului

    • D. 

      La nivelul ductului hepatic

    • E. 

      Infundibulului sau cisticului

  • 14. 
    La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativă metodă de investigare în stabilirea originii icterului este:
    • A. 

      Colecistografia perorală

    • B. 

      Colecistografia intravenoasă

    • C. 

      Ultrasonografia

    • D. 

      Colangiopancreatografia retrogradă

    • E. 

      Laparoscopia

  • 15. 
    Drenarea coledocului cu un dren în formă de "T", ramura scurtă a căruia este situată în coledoc, iar cea lungă se exteriorizează, este procedeul:
    • A. 

      Lane

    • B. 

      Kehr

    • C. 

      Cattele-Champeau

    • D. 

      Voelker

    • E. 

      Duval

  • 16. 
    Drenarea coledocului cu un dren trecut cu capătul distal prin papila Water în duoden, iar cel proximal situat în ductul hepatic este procedeul:
    • A. 

      Holstedt

    • B. 

      Voelker

    • C. 

      Baylis-Smirnov-Eristavi

    • D. 

      Lane

    • E. 

      Duval

  • 17. 
    Semnul major de diferenţiere al icterului mecanic litiazic de cel de origine canceroasă este:
    • A. 

      Icterul pronunţat pe fonul durerilor

    • B. 

      Scaun aholic şi urină întunecată

    • C. 

      Apariţia icterului precedat de colică

    • D. 

      Prurit pe fonul icterului

    • E. 

      Febră intermitentă

  • 18. 
    Cel mai informativ şi miniinvaziv procedeu în diferenţierea icterului mecanic de cel parenchimatos este:
    • A. 

      Colangiografia retrogradă

    • B. 

      Scanarea cu izotopi de aur

    • C. 

      Colecistografia perorală

    • D. 

      Colecistocolangiografia intravenoasă

    • E. 

      Colecistografia transparietohepatică

  • 19. 
    Pentru colecistita acută asociată cu peritonită locală sunt caracteristice următoarele semne clinice:
    • A. 

      Murphy

    • B. 

      Korte

    • C. 

      Mandel-Razdolschi

    • D. 

      Blumberg

    • E. 

      Ortner

  • 20. 
    Cea de a treia cauză după frecvenţă a icterului mecanic este:
    • A. 

      Coledocolitiaza

    • B. 

      Strictura căilor biliare

    • C. 

      Cancerul primar al căilor biliare

    • D. 

      Compresia extrinsecă a căilor biliare

    • E. 

      Stenoza papilei Water

  • 21. 
    Drenarea coledocului cu un tub de diametru de 2 mm introdus prin ductul cistic spre duoden este procedeul:
    • A. 

      Robson-Vişnevski

    • B. 

      Lane

    • C. 

      Holstedt

    • D. 

      Praderi-Smith

    • E. 

      Kehr

  • 22. 
     Coledocotomia ideală presupune:
    • A. 

      Deschiderea transversală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura coledocului fără drenare

    • B. 

      Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura primară a coledocului fără drenare

    • C. 

      Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea externă a coledocului

    • D. 

      Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura primară a coledocului asupra unui dren trecut prin papilă în duoden

    • E. 

      Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea coledocului după sutura primară prin d.cysticus

  • 23. 
    Drenul în formă de "T", unul din capetele tubului din interiorul coledocului coboară prin papilă în duoden, pe când celălalt tub se exteriorizează prin incizia coledocului, este procedeul:
    • A. 

      Dogliotti

    • B. 

      Cattele-Champeau

    • C. 

      Voelker

    • D. 

      Calmers

    • E. 

      Duval

  • 24. 
    Care dintre parametrii enumeraţi se încadrează în colecistectomia laparoscopică?
    • A. 

      Dureri postoperatorii minime

    • B. 

      Spitalizare postoperatorie de 9-10 zile

    • C. 

      Aspect cosmetic al cicatricilor

    • D. 

      Reîncadrare în muncă după 6 săptămâni

    • E. 

      Reîncadrare în muncă după 3 săptămâni

  • 25. 
    Icterul în litiaza coledociană:
    • A. 

      Este precedat de prurit

    • B. 

      Poate să dispară rapid sau lent odată cu încetarea durerii

    • C. 

      Se însoţeste de scaune acolice

    • D. 

      Este precedat de durere

    • E. 

      Se asociază cu febră

  • 26. 
    În colecistita acută litiazică durerea este însoţită de:
    • A. 

      Dispariţia matităţii prehepatice

    • B. 

      Stare de şoc alergic

    • C. 

      Sindrom inflamator

    • D. 

      Limitarea mişcărilor respiratorii

    • E. 

      Subicter al sclerelor

  • 27. 
    În colecistita acută litiazică durerea:
    • A. 

      Are caracterul colicii biliare

    • B. 

      Iradiază în "centură"

    • C. 

      Debutează ca o colică biliară

    • D. 

      Se cupează cu tratament antispastic

    • E. 

      Este precedată de icter

  • 28. 
    Triada de semne clinice (icter, febră, dureri în hipocondrul drept) caracterizează
    • A. 

      Ulcerul perforat

    • B. 

      Ciroza hepatică

    • C. 

      Colangita

    • D. 

      Litiaza coledociană

    • E. 

      Pancreatita acută

  • 29. 
    O veziculă biliară mare, palpabilă în prezenţa icterului prezintă:
    • A. 

      Litiaza coledociană

    • B. 

      Ampulonul vaterian

    • C. 

      Neoplasmul hepatic

    • D. 

      Neoplasmul colecistului

    • E. 

      Neoplasmul de pancreas cefalic

  • 30. 
    Vă sugerează  asocierea semnelor clinice: icter+frison-febră+dureri în hipocondrul drept+urini hipercrome+scaune acolice?
    • A. 

      Litiază veziculară

    • B. 

      Colecistită calculoasă acută

    • C. 

      Cancer de cap de pancreas

    • D. 

      Coledocolitiază

    • E. 

      Ulcer duodenal penetrant în lig.hepatoduodenal

  • 31. 
    Marcaţi semnele clinice care alcătuiesc sindromul coledocian:
    • A. 

      Icterul

    • B. 

      Durerea în rebordul costal drept

    • C. 

      Frison-febra

    • D. 

      Diareea

    • E. 

      Contractura musculară abdominală

  • 32. 
    Care dintre semnele enumerate vor fi prezente într-un icter de etiologie benignă?
    • A. 

      Icterul progresiv

    • B. 

      Icterul tranzitor

    • C. 

      Icterul se instalează fără a fi precedat de colică

    • D. 

      Colica precede icterul

    • E. 

      Este prezentă distensia colecistului

  • 33. 
    Care dintre semnele enumerate pot fi comune litiazei coledociene şi colecistitei acute gangrenoase?
    • A. 

      Icterul hepatocelular

    • B. 

      Frisonul-febra

    • C. 

      Colecist palpabil

    • D. 

      Dureri în hipocondrul drept

    • E. 

      Apărare musculară în hipocondrul drept