Gfci Capitolul 4 - Gestiunea Ciclului De Exploatare

63 Questions | Total Attempts: 329

SettingsSettingsSettings
Gfci Capitolul 4 - Gestiunea Ciclului De Exploatare - Quiz


Questions and Answers
  • 1. 
    205. Desfasurarea ciclului de exploatare implica: 
    • A. 

      Efectuarea de investitii in active circulante

    • B. 

      Efectuarea de investitii in active imobilizate

    • C. 

      Procurarea de resurse financiare temporare

    • D. 

      Procurarea de resurse financiare pe termen lung

    • E. 

      Gestionarea capitalurilor imprumutate

  • 2. 
    206. Obiectivul esential al gestiunii ciclului de exploatare il reprezinta realizarea ciclului de exploatare:
    • A. 

      Cu un minim de active circulante, finantate din pasive curente procurate la un cost cat mai redus

    • B. 

      Cu cat mai multe active circulante, finantate din pasive curente procurate la un cost cat mai redus

    • C. 

      Cu un minim de active imobilizate, finantate din pasive curente procurate la un cost cat mai redus

    • D. 

      Cu un minim de active circulante, finantate din pasive curente procurate la un cost ridicat

    • E. 

      Cu un minim de active circulante, finantate din pasive pe termen lung procurate la un cost cat mai redus

  • 3. 
    207. Ciclul de exploatare sau operational reprezinta activitatea oricarei intreprinderi sintetizata, in mod simplist, astfel: 
    • A. 

      Aprovizionare - productie - comercializare

    • B. 

      Aprovizionare - finantare- comercializare

    • C. 

      Finantare - aprovizionare - comercializare

    • D. 

      Finantare - aprovizionare - investitii

    • E. 

      Aprovizionare - productie - investitii

  • 4. 
    208. Diminuarea nevoii de finantare a ciclului de exploatare este posibila prin: 
    • A. 

      Cresterea stocului de factori de productie

    • B. 

      Optimizarea stocului de factori de productie

    • C. 

      Cresterea duratei ciclului de productie

    • D. 

      Diminuarea duratei ciclului de productie

    • E. 

      Accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor de produse finite si diminuarea termenului de stationare in magazie a acestora

  • 5. 
    209. Limitarea riscului de exploatare se realizeaza prin:
    • A. 

      Evitarea rupturii de stoc

    • B. 

      Limitarea lipsei de lichiditate

    • C. 

      Asigurarea constantei surselor de finantare

    • D. 

      Rupturi de stoc

    • E. 

      Diminuarea autonomiei financiare a ciclului de exploatare

  • 6. 
    210. Principalele atribute ale gestiunii ciclului de exploatare sunt: 
    • A. 

      Cuantificarea activelor circulante in investitii

    • B. 

      Cuantificarea investitiilor in active circulante

    • C. 

      Determinarea surselor de finantare a ciclului de exploatare

    • D. 

      Determinarea surselor de finantare a ciclului operational

    • E. 

      Determinarea surselor de finantare pentru intreprindere

  • 7. 
    211. In functie de raportul stabilit intre vanzari si nivelul activelor circulante, in literatura de specialitate sunt mentionate urmatoarele politici de gestionare a ciclului de exploatare
    • A. 

      Politica agresiva

    • B. 

      Politica ofensiva

    • C. 

      Politica defensiva

    • D. 

      Politica intermediara

    • E. 

      Politica echilibrata

  • 8. 
    212. In functie de raportul stabilit intre vanzari si nivelul activelor circulante, in literatura de specialitate sunt mentionate urmatoarele politici de gestionare a ciclului de exploatare
    • A. 

      Politica agresiva

    • B. 

      Politica pasnica

    • C. 

      Politica razboinica

    • D. 

      Politica defensiva

    • E. 

      Politica intermediara

  • 9. 
    213. Politica agresiva de gestionare a ciclului de exploatare isi propune realizarea cifrei de afaceri scontate:
    • A. 

      Cu un nivel foarte mare al activelor circulante

    • B. 

      Cu un nivel minim al activelor circulante

    • C. 

      Cu credite comerciale cu durate indelungate

    • D. 

      Cu credite bancare pe termen scurt, care trebuie frecven reinnoite

    • E. 

      Cu credite bancare pe termen scurt, ce nu trebuie reinnoite

  • 10. 
    214. Riscurile care pot sa apara in cazul politicii agresive de gestionare a ciclului de exploatare sunt: 
    • A. 

      Ruptura de stoc

    • B. 

      Lipsa de lichiditate

    • C. 

      Deteriorarea relatiilor cu fiscul

    • D. 

      Deteriorarea relatiilor cu clientii

    • E. 

      Stocuri foarte mari

  • 11. 
    215. Creditele bancare care finanteaza activele circulante in cadrul politicii agresive de gestionare a ciclului de exploatare se caracterizeaza prin faptul ca: 
    • A. 

      Nu trebuie frecvent reinnoite

    • B. 

      Trebuie frecvent reinnoite

    • C. 

      Au niveluri fluctuante ale ratelor dobanzii

    • D. 

      Nu au niveluri fluctuante ale ratelor dobanzii

    • E. 

      Costurile generate vor fi acoperite din vanzarile realizate

  • 12. 
    216. Politica defensiva de gestionare a ciclului de exploatare isi propune realizarea cifrei de afaceri scontate cu: 
    • A. 

      Stocuri ridicate

    • B. 

      Lichiditati ridicate

    • C. 

      Stocuri minime

    • D. 

      Lichiditati minime

    • E. 

      Credite comerciale cu durate indelungate

  • 13. 
    217.  Politica defensiva de gestionare a ciclului de exploatare isi propune realizarea cifrei de afaceri scontate cu: 
    • A. 

      Stocuri si lichiditati ridicate

    • B. 

      Stocuri minime si lichiditati ridicate

    • C. 

      Stocuri minime si lichiditati minime

    • D. 

      Stocuri ridicate si lichiditati minime

    • E. 

      Credite comerciale cu durate indelungate

  • 14. 
    218. In cazul politicii defensive de gestionare a ciclului de exploatare, finantarea activelor circulante trebuie sa se realizeze din surse permanente: 
    • A. 

      Necostisitoare

    • B. 

      Costisitoare

    • C. 

      Generatoare de risc financiar

    • D. 

      Care asigura o oarecare permanenta a finantarii

    • E. 

      Care nu asigura o oarecare permanenta a finantarii

  • 15. 
    219. Dimensiunea stocurilor este economica atunci cand: 
    • A. 

      Asigura desfasurarea continua a procesului productiv

    • B. 

      Asigura desfasurarea continua a procesului de distributie

    • C. 

      Asigura desfasurarea continua a procesului productiv si a celui de distributie

    • D. 

      Minimizeaza investitiile in active circulante

    • E. 

      Asigura desfasurarea continua a procesului productiv si a celui de distributie si minimizeaza investitiile in active circulante

  • 16. 
    220. Volumul stocurilor este dependent de factori precum: 
    • A. 

      Productia previzionata a se realiza

    • B. 

      Durata ciclului de productie

    • C. 

      Ritmicitatea aprovizionarilor

    • D. 

      Relatia cu furnizorii

    • E. 

      Cererea pietei pentru produsele/serviciile oferite

  • 17. 
    221. Costurile aferente imobilizarii capitalului in stocuri sunt grupate in: 
    • A. 

      Costuri de detinere (depozitare)

    • B. 

      Costuri de aprovizionare

    • C. 

      Costuri de livrare

    • D. 

      Costuri aferente lipsei de stoc

    • E. 

      Costul unitar de cumparare

  • 18. 
    222. Optimizarea stocurilor implica cunoasterea prealabila a: 
    • A. 

      Cererii de produse si/sau servicii pe care intreprinderea trebuie sa o satisfaca

    • B. 

      Modalitatii de reinnoire continua a stocurilor care vor fi antrenate in ciclul de exploatare

    • C. 

      Modalitatii de reinnoire periodica a stocurilor care vor fi antrenate in ciclul de exploatare

    • D. 

      Modalitati de reinnoire, continua si periodica, a stocurilor care vor fi antrenate in ciclul de exploatare

    • E. 

      Nivelul cheltuielilor de aprovizionare si depozitare pe care le determina existenta stocurilor

  • 19. 
    223. Cheltuielile de aprovizionare sunt: 
    • A. 

      Direct proportionale cu frecventa aprovizionarilor

    • B. 

      Invers proportionale cu frecventa aprovizionarilor

    • C. 

      Invers proportionale cu marimea stocului

    • D. 

      Direct proportionale cu marimea stocului

    • E. 

      Direct proportionale cu timpul de stocare

  • 20. 
    224. Cheltuielile de depozitare sunt: 
    • A. 

      D.p. cu marimea stocurilor si i.p. cu timpul de stocare;

    • B. 

      D.p. cu marimea stocurilor si timpul  de stocare

    • C. 

      I.p. cu marimea stocurilor si timpul de stocare

    • D. 

      I.p. cu marimea stocurilor si d.p. cu timpul de stocare

    • E. 

      Independente de marimea stocurilor si timpul de stocare

  • 21. 
    225. Pentru determinarea stocului optim se pot folosi: 
    • A. 

      Modele ofensive

    • B. 

      Modele deterministe

    • C. 

      Modele defensive

    • D. 

      Modele stohastice

    • E. 

      Modele echilibrate

  • 22. 
    226. Modelele deterministe de stabilire a stocului optim sunt concepute in baza urmatoarelor ipoteze: 
    • A. 

      Cererea constanta de elemente de stoc

    • B. 

      Perioade fixe de aprovizionare

    • C. 

      Imposibilitatea aparitiei lipsei de stoc

    • D. 

      Constituire a unui stoc de siguranta

    • E. 

      Inutilitatea constituirii stocului de siguranta

  • 23. 
    227. Modelele stohastice de determinare a stocului optim sunt concepute in baza urmatoarelor ipoteze: 
    • A. 

      Aprovizionare la intervale egale

    • B. 

      Aprovizionare la intervale inegale

    • C. 

      Aprovizionare cu cantitati variabile de elemente de stoc

    • D. 

      Aprovizionare cu cantitati fixe de elemente de stoc

    • E. 

      Se exclude posibilitatea ,,rupturii" de stoc

  • 24. 
    228. Modelele stohastice de determinare a stocului optim sunt concepute in baza urmatoarelor ipoteze: 
    • A. 

      Aprovizionare la intervale inegale, cu cantitati variabile de elemente de stoc si fara a exclude posibilitatea ,,rupturii" de stoc

    • B. 

      Aprovizionare la intervale egale, cu cantitati variabile de elemente de stoc si fara a exclude posibilitatea ,,rupturii" de stoc

    • C. 

      Aprovizionare la intervale inegale, cu cantitati fixede elemente de stoc si fara a exclude posibilitatea ,,rupturii" de stoc

    • D. 

      Aprovizionare la intervale inegale, cu cantitati variabile de elemente de stoc si fara  posibilitatea ,,rupturii" de stoc

    • E. 

      Aprovizionare la intervale egale, cu cantitati fixe de elemente de stoc si fara a exclude posibilitatea ,,rupturii" de stoc

  • 25. 
    229. Pentru aprovizionarea stocului curent si stocului de siguranta se utilizeaza: 
    • A. 

      Modelele deterministe

    • B. 

      Modelele stohastice

    • C. 

      Modelele ofensive

    • D. 

      Modelele defensive

    • E. 

      Modelele echilibrate

Back to Top Back to top