Fitopatologie

100 Questions | Total Attempts: 81

SettingsSettingsSettings
Please wait...
Plant Quizzes & Trivia

.


Related Topics
Questions and Answers
  • 1. 
    1. Studiul biologiei agentilor patogeni si a bolilor reprezinta:
    • A. 

      A. epidemiologia

    • B. 

      B. etiologia

    • C. 

      C. ecologia

    • D. 

      Option 4

  • 2. 
    2. Descrierea simptomelor patologice prin care se manifesta bolile plantelor reprezinta:
    • A. 

      A. profilaxia

    • B. 

      B. patografia

    • C. 

      C. patogeneza

    • D. 

      Option 4

  • 3. 
    3. Stabilirea cauzelor bolilor la plante reprezinta:
    • A. 

      A. epidemiologia

    • B. 

      B. etiologia

    • C. 

      C. ecologia

    • D. 

      Option 4

  • 4. 
    4. Studierea modului de actiune al agentilor patogeni si a mecanismului procesului patologic reprezinta:
    • A. 

      A. profilaxia

    • B. 

      B. patografia

    • C. 

      C. patogeneza

    • D. 

      Option 4

  • 5. 
    5. Studierea modului de raspandire a agentilor patogeni si a bolilor pe care le produc reprezinta:
    • A. 

      A. epidemiologia

    • B. 

      B. etiologia

    • C. 

      C. ecologia

    • D. 

      Option 4

  • 6. 
    6. Experimentarea, elaborarea si recomandarea metodelor si mijloacelor de lupta preventiva impotriva bolilor plantelor reprezinta:
    • A. 

      A. profilaxia

    • B. 

      B. patografia

    • C. 

      C. patogeneza

    • D. 

      Option 4

  • 7. 
    7. Experimentarea, elaborarea si elaborarea metodelor si mijloacelor de lupta curativa impotriva bolilor plantelor reprezinta:
    • A. 

      A. profilaxia

    • B. 

      B. patografia

    • C. 

      C. terapia

    • D. 

      Option 4

  • 8. 
    8. Care dintre probleme de mai jos fac parte dintre problemele teoretice de biologie care intra in domeniul fitopatologiei:
    • A. 

      A. reactia plantelor gazda la atacul agentilor patogeni

    • B. 

      B. raspandirea agentilor patogeni

    • C. 

      C. descrierea simptomelor prin care se manifesta bolile plantelor

    • D. 

      Option 4

  • 9. 
    9. Care dintre problemele de mai jos fac parte dintre problemele teoretice de biologie care intră în domeniul fitopatologiei :
    • A. 

      A. raspandirea agentilor patogeni

    • B. 

      B. relatia intre complexul planta gazda-agent patogen si mediu

    • C. 

      C. descrierea simptomelor prin care se manifesta bolile plantelor

    • D. 

      Option 4

  • 10. 
    10 Care dintre problemele de mai jos fac parte din categoria problemelor teoretice de biologie ce intră în domeniul fitopatologiei::
    • A. 

      A. raspandirea agentilor patogeni

    • B. 

      B. parazitismul si simbioza la plante

    • C. 

      C. descrierea simptomelor prin care se manifesta bolile plantelor

    • D. 

      Option 4

  • 11. 
    11. Care dintre problemele de mai jos fac parte dintre problemele teoretice de biologie care intră în domeniul fitopatologiei:
    • A. 

      A. antagonismul intre microorganism

    • B. 

      B. raspandirea agentilor patogeni

    • C. 

      C. descrierea simptomelor prin care se manifesta bolile plantelor

    • D. 

      Option 4

  • 12. 
    12. Care dintre problemele de mai jos fac parte dintre problemele teoretice de biologie care intră în domeniul fitopatologiei:
    • A. 

      A. raspandirea agentilor patogeni

    • B. 

      B. descrierea simptomelor prin care se manifesta bolile plantelor

    • C. 

      C. reactia plantelor gazda la atacul agentilor patogeni

    • D. 

      Option 4

  • 13. 
    13. clasificarea bolilor infectiose si neinfectioase se face dupa:
    • A. 

      A.caracterele simptomatologice

    • B. 

      B. natura agentului patogen responsabil

    • C. 

      C. natura cauzei care le produc

    • D. 

      Option 4

  • 14. 
    14. care dintre denumirile bolilor enumerate mai jos incorecte dupa natura agentului patogen responsabil:
    • A. 

      A. viroidoze = boli produse de virusuri

    • B. 

      B.richetioze = boli produse de richeti

    • C. 

      C. micoze = boli produse de ciuperci

    • D. 

      Option 4

  • 15. 
    15. care dintre denumirile bolilor enumerate mai jos sunt incorecte dupa natura agentului patogen responsabil:
    • A. 

      A. bacterioze = boli produse de bacterii

    • B. 

      B. micoze = boli produse de micoplasme

    • C. 

      C. antofitoze = boli produse de antofite

    • D. 

      Option 4

  • 16. 
    16. Dupa modul cum evolueaza boala si durata procesului patologic deosebim:
    • A. 

      A. boli epifitice si endemice

    • B. 

      B. boli acute si cronice

    • C. 

      C. boli infectioase si neinfectioase

    • D. 

      Option 4

  • 17. 
    17. Dupa aria de raspandire deosebim:
    • A. 

      A. boli epifitice si endemice

    • B. 

      B. boli acute si cronice

    • C. 

      C. boli localizate si generalizate

    • D. 

      Option 4

  • 18. 
    18. Dupa raspandirea agentului patogen:
    • A. 

      A. boli epifitice si endemice

    • B. 

      B. boli acute si cronice

    • C. 

      C. boli localizate si generalizate

    • D. 

      Option 4

  • 19. 
    19. dupa simtpomele si manifestarile patologice deosebim:
    • A. 

      A. viroze, richetioze, bacterioze, micoze, antofitoze

    • B. 

      B. nanism, fainari, basicari, ofiliri, taciuni, ofiliri, necrozari

    • C. 

      C. lboli lozalizate, generalizate, infectioase, neinfectioase

    • D. 

      Option 4

  • 20. 
    20. dupa raspandirea agentului patogen in planta deosebim:
    • A. 

      A. boli ce ataca un singur organ

    • B. 

      B. boli ce ataca doua sau mai multe organe

    • C. 

      C. boli localizate si generalizate

    • D. 

      Option 4

  • 21. 
    21. dupa varsta plantelor in momentul realizarii infectiei deosebim:
    • A. 

      A. boli ce pot sa apara numai pe plantele tinere sau mature

    • B. 

      B. boli ce pot sa apara pe doua sau mai multe organe

    • C. 

      C. boli ce pot sa apara pe un singur organ

    • D. 

      Option 4

  • 22. 
    22. dupa specia, familia sau grupa de plante gazda atacate, deosebim:
    • A. 

      A. boli ale morcovului, cruciferelor sau radacinoaselor

    • B. 

      B. boli ale plantelor tinere, mature sau ale rasadurilor

    • C. 

      C. boli localizare, generalizate sau endemice

    • D. 

      Option 4

  • 23. 
    23. dupa care criterii deosebim: boli care se manifesta pe un singur organ, boli care se manifesta numai pe o parte dintr-un organ, boli care se manifesta pe doua sau mai multe organe:
    • A. 

      A. dupa localizare

    • B. 

      B. dupa viteza de raspandire

    • C. 

      C. dupa aria de raspandire

    • D. 

      Option 4

  • 24. 
    24. afinitatea unui agent patogen este capacitatea acestuia de a:
    • A. 

      A. reactiona pozitiv la atractia exercitata de planta gazda proprie lui

    • B. 

      B. ataca cu o intensitate mai mare sau mai mica planta gazda

    • C. 

      C. infecta una sau mai multe specii de planta gazda

    • D. 

      Option 4

  • 25. 
    25. patogenitatea unui agent patogen este:
    • A. 

      A. capacitatea acestuia de a ataca anumite specii de plante gazda

    • B. 

      B. usurinta cu care se realizeaza infectia

    • C. 

      C. posibilitatea acestuia de a ataca mai multe specii de plante gazda

    • D. 

      Option 4

  • 26. 
    26. care dintre insusirile mentionate mai jos, impart agentii patogeni in monofagi, oligofaci si polifagi:
    • A. 

      A. virulenta

    • B. 

      B. afinitatea

    • C. 

      C. agresivitatea

    • D. 

      Option 4

  • 27. 
    27. care dintre urmatoarele insusiri ale unui agent patogen determina frecventa atacului acestuia:
    • A. 

      Patogenitatea

    • B. 

      B. afinitatea

    • C. 

      C. agresivitatea

    • D. 

      Option 4

  • 28. 
    28. care dintre insusirile agentilor patogeni mentionate mai jos sunt influentate de capacitatea acestora de a secreta enzime si toxine:
    • A. 

      A. afinitatea si agresivitatea

    • B. 

      B. virulenta si agresivitatea

    • C. 

      C. virulenta si afinitatea

    • D. 

      Option 4

  • 29. 
    29. care dintre insusurile agentilor patogeni mentionate mai jos conditioneaza intensitatea atacului acestora:
    • A. 

      A. patogenitatea

    • B. 

      B. virulenta

    • C. 

      C. agresivitatea

    • D. 

      Option 4

  • 30. 
    30. marcati raspunsul corect la afirmatiile de mai jos:
    • A. 

      A. oligofagi sunt acei agenti patogeni care ataca o singura specie de planta gazda

    • B. 

      B. oligofagi sunt acei agenti patogeni care ataca specii si genuri de plante apartinand aceleiasi familii

    • C. 

      C. oligofagi sunt acei agenti patogeni care ataca specii si genuri de plante din familii diferite

    • D. 

      Option 4

  • 31. 
    31. frecventa (f%) atacului unui agent patogen este determinata de una dintre urmatoarele insusiri ale acestuia:
    • A. 

      A. agresivitatea

    • B. 

      B. patogenitatea

    • C. 

      C. afinitatea

    • D. 

      Option 4

  • 32. 
    32. cutinaza, pectinaza, celulaza, ligninaza, amilaza, lipaza si nucleaza, fac parte din categoria:
    • A. 

      A. exotozinelor

    • B. 

      B. endotoxinelor

    • C. 

      C. exoenzimelor

    • D. 

      Option 4

  • 33. 
    33. enzimele produse de agentii patogeni pot fi:
    • A. 

      A. specifice si nespecifice

    • B. 

      B. constitutive si adaptative

    • C. 

      C. constitutive si nespecifice

    • D. 

      Option 4

  • 34. 
    34. toxinele produse de agentii patogeni pot fi:
    • A. 

      A. adaptative si constitutive

    • B. 

      B. specifice si nespecifice

    • C. 

      C. adaptative si nespecifice

    • D. 

      Option 4

  • 35. 
    35. care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte:
    • A. 

      A. exotoxinele sunt eliberate in tesuturile plantei gazda imediat dupa formarea lor

    • B. 

      B. exotoxinele sunt eliberate in tesuturile plantei gazda dupa moartea agentului patogen

    • C. 

      C. exotoxinele raman in interiorul celulei care le-a sintetizat intervenind in metabolismul celular

    • D. 

      Option 4

  • 36. 
    36. capacitatea de a secreta enzime si toxine este proprie urmatoarelor categorii de agenti patogeni:
    • A. 

      A. virusuri si ciuperci

    • B. 

      B. virusuri si bacterii

    • C. 

      C. bacterii si ciuperci

    • D. 

      Option 4

  • 37. 
    37. gasiti varianta corecta din urmatoarele afirmatii:
    • A. 

      A. toxinele produse de agentii patogeni degradeaza substantele complexe din planta gazda, in produsi simpli usor asimilabili

    • B. 

      B. toxinele produse de agentii patogeni au o actiune vatamatoare asupra tesuturilor vii din plantele gazda

    • C. 

      C. toxinele produse de agentii patogeni intervin in metabolismul celular al plantelor gazda

    • D. 

      Option 4

  • 38. 
    38. care dintre metodele de diseminare a agentilor patogeni mentionate mai jos fac parte din caile directe de diseminare:
    • A. 

      A. epizoochora

    • B. 

      B. spermochora

    • C. 

      C. phitochora

    • D. 

      Option 4

  • 39. 
    39. raspandirea germinativa exogena se refera la acei agenti patogeni care:
    • A. 

      A. adera la exteriorul semintei

    • B. 

      B. se gasesc in interiorul semintelor

    • C. 

      C. se gasesc in embrionul semintelor

    • D. 

      Option 4

  • 40. 
    40. raspandirea agentilor patogeni realizata prin bulbi, tuberculi, butasi, altoi, portaltoi, marcote, este:
    • A. 

      A. indirecta

    • B. 

      B. pasiva

    • C. 

      C. directa

    • D. 

      Option 4

  • 41. 
    41. raspandirea directa germinativa se realizeaza prin:
    • A. 

      A. marcote

    • B. 

      B. seminte

    • C. 

      C. portaltoi

    • D. 

      Option 4

  • 42. 
    42. organele vegetative ale plantelor: bulbi, tuberculi, rizomi, butasi, altoi, portaltoi, marcote, pot servi la diseminarea agentilor patogeni pe cale:
    • A. 

      A. indirecta

    • B. 

      B. directa

    • C. 

      C. pasiva

    • D. 

      Option 4

  • 43. 
    43. raspandirea agentilor patogeni prin apa si prin vant se numeste:
    • A. 

      A. antropochora

    • B. 

      B. anemochora

    • C. 

      C. anemofidrochora

    • D. 

      Option 4

  • 44. 
    44. care dintre caile de raspandire a agentilor patogeni mentionate mai jos nu se realizeaza prin animale:
    • A. 

      A. endozoochora

    • B. 

      B. endogena

    • C. 

      C. epizoochora

    • D. 

      Option 4

  • 45. 
    45. care dintre caile de raspandire a agentilor patogeni mentionate mai jos se realizeaza prin sol:
    • A. 

      A. phitochora

    • B. 

      B. pedochora

    • C. 

      C. hidrochora

    • D. 

      Option 4

  • 46. 
    46. incubatia reprezinta:
    • A. 

      A. patrunderea agentului patogen in planta gazda

    • B. 

      B. contactul dintre agentul patogen si planta gazda

    • C. 

      C. invadarea tesuturilor plantei gazda de catre agentul patogen

    • D. 

      Option 4

  • 47. 
    47. patrunderea agentilor patogeni in planta gazda se poate realiza prin;
    • A. 

      A. orificii naturale

    • B. 

      B. vase liberiene

    • C. 

      C. plasmodesme

    • D. 

      Option 4

  • 48. 
    48. manifestarea bolii reprezinta:
    • A. 

      A. aparitia simptomelor produse de atacul agentului patogen

    • B. 

      B. aparitia fructificarii agentului patogen

    • C. 

      C. interactiunea dintre agenntul patogen si planta gazda

    • D. 

      Option 4

  • 49. 
    49. modificarile fiziologice ale plantelor gazda atacate de agentii patogeni se refera la:
    • A. 

      A. producerea de rasini, gome si alte substante de excretie

    • B. 

      B. modificari ale fotosintezei, respiratiei, transpiratiei si temperaturii

    • C. 

      C. modificari ale continutului in hidrati de carbon, substante minerale, lipide, substante proteice, etc.

    • D. 

      Option 4

  • 50. 
    50. modificarile biochimice ale plantelor atacate de agentii patogeni se refera la:
    • A. 

      A. continutul de apa, substante minerale, substante proteice, lipide, hidrati de carbon

    • B. 

      B. modificari ale peretelui celular, citoplasmei si nucleului

    • C. 

      C. modificari ale constituientilor vii sau morti ai celulelor

    • D. 

      Option 4

  • 51. 
    51. din ce categorie de modificari face parte: atrofiam hipertrofia, ofilirea, cloroza, necroza, ciuruirea:
    • A. 

      A. modificari histologice

    • B. 

      B. modificari anatomice

    • C. 

      C. modificari morfologice

    • D. 

      Option 4

  • 52. 
    52. Combaterea agenţilor patogeni ce se dezvoltă în interiorul seminţelor se poate realiza prin termoterapie :
    • A. 

      A. pe cale umeda si uscata

    • B. 

      B. pe cale hidrotermica

    • C. 

      C. pe cale hidrochimica

    • D. 

      Option 4

  • 53. 
    53. hipertrofiile se mai numesc:
    • A. 

      A. gale sau cecidii

    • B. 

      B. gale sau micocecidii

    • C. 

      C. gale sau bacteriocecidii

    • D. 

      Option 4

  • 54. 
    54. hipertrofiile caracterizate prin proliferarea locala a tesuturilor, formarea unor organe noi sau modificarea dezvoltarii unor organe se numesc:
    • A. 

      A. hipertrofii histoide

    • B. 

      B. hipertrofii organoide

    • C. 

      C. hipertrofii histologice

    • D. 

      Option 4

  • 55. 
    55. atrofiile se refera la:
    • A. 

      A. piticirea plantelor

    • B. 

      B. necrozarea testurilor plantelor

    • C. 

      C. modificarea habitusului plantelor

    • D. 

      Option 4

  • 56. 
    56. cloroza reprezinta:
    • A. 

      A. dereglarea biosintezei clorofilei

    • B. 

      B. aparitia petelor colorate

    • C. 

      C. ofilirea plantelor

    • D. 

      Option 4

  • 57. 
    57. hipertrofiile pot fi:
    • A. 

      A. histoide si organoide

    • B. 

      B. citoplasmatice

    • C. 

      C. histologice

    • D. 

      Option 4

  • 58. 
    58. modificarile peretelui celular, ale nucleului, citoplasmei si constituientilor ei fac parte din categoria modificarilor:
    • A. 

      A. anatomice

    • B. 

      B. celulare

    • C. 

      C. histologice

    • D. 

      Option 4

  • 59. 
    59. necrozele constau in:
    • A. 

      A. asimetria limbului foliar

    • B. 

      B. desprinderea testurilor din limbul foliar

    • C. 

      C. brunificarea sau innegrirea tesuturilor

    • D. 

      Option 4

  • 60. 
    60. ciuruirea frunzelor reprezinta:
    • A. 

      A. obturarea vaselor libero-lemnoase

    • B. 

      B. o forma evoluata a patarii si necrozei

    • C. 

      C. distrugerea membranelor mediane din peretii celulelor

    • D. 

      Option 4

  • 61. 
    61. dupa consistenta lor, putregaiurile pot fi:
    • A. 

      A. umede sau uscate

    • B. 

      B. histoide sau organoide

    • C. 

      C. atrofiate sau hipertrofiate

    • D. 

      Option 4

  • 62. 
    62. reactia de rezistenta a plantelor gazda la infectii se poate manifesta:
    • A. 

      A. preinfectional si postinfectional

    • B. 

      B. citologic si histologic

    • C. 

      C. genetic si citoplasmatic

    • D. 

      Option 4

  • 63. 
    63. tiloza, depunerea de gome si formarea suberului cicatricial se pot manifesta:
    • A. 

      A. preinfectional

    • B. 

      B. postinfectional

    • C. 

      C. genetic

    • D. 

      Option 4

  • 64. 
    64. inegrirea tegumentului, grosimea endodermului, perozitatea sunt:
    • A. 

      A. particularitati anatomo-morfologice ca factori ai rezistentei

    • B. 

      B. particularitati chimice ca factori ai rezistentei

    • C. 

      C. particularitati fiziologice ca factori ai rezistentei

    • D. 

      Option 4

  • 65. 
    65. tiloza, depunerea de gome si formarea suberului cicatricial sunt:
    • A. 

      A. particularitati anatomo-morfologice ca factori ai rezistentei

    • B. 

      B. particularitati chimice ca factori ai rezistentei

    • C. 

      C. particularitati fiziologice ca factori ai rezistentei

    • D. 

      Option 4

  • 66. 
    66. alegeti dintre particularitatile anatomo-morfologice enumerate mai jos pe cele care intervin preinfectional in reactia de rezistenta a plantelor:
    • A. 

      A. impregnarea membranelor celulare cu diferite substante

    • B. 

      B. tiloza si depunerea de gome

    • C. 

      C. formarea suberului cicatricial

    • D. 

      Option 4

  • 67. 
    67. care dintre particularitatile chimico-fiziologice enumerate mai jos sunt factori ai rezistentei ce se manifesta preinfectional:
    • A. 

      A. rezistenta prin intermediul fitoalexinelor

    • B. 

      B. continutul celular in substante inhibitoare

    • C. 

      C. rezistenta prin reactii de hipersensibilitate

    • D. 

      Option 4

  • 68. 
    68. chimiotropismul, presiunea osmotica si aciditatea sucului celular sunt:
    • A. 

      A. particularitati genetice ca factori ai rezistentei

    • B. 

      B. particularitati chimico-fiziologice ca factori ai rezistentei

    • C. 

      C. particularitati anatomo-morfologice ca factori ai rezistentei

    • D. 

      Option 4

  • 69. 
    69. alcaloizii, heteroauxina si prohibitinele sunt:
    • A. 

      A. particularitati chimico-fiziologice ca factori ai rezistentei

    • B. 

      B. particularitati anatomo-morfologice ca factori ai rezistentei

    • C. 

      C. particularitati genetice ca factori ai rezistentei

    • D. 

      Option 4

  • 70. 
    70. hipersensibilitatea, digestia intracelulara si rezistenta prin intermediul fitoalexinelor reprezinta:
    • A. 

      A. particularitati chimico-fiziologice ce intervin preinfectional in reactia de rezistenta

    • B. 

      B. particularitati chimico-fiziologice ce intervin postinfectional in reactia de rezistenta

    • C. 

      C. particularitati anatomo-morfologice ce intervin postinfectional in reactia de rezistenta

    • D. 

      Option 4

  • 71. 
    71. capacitatea plantelor de a suporta un atac sever al unui agent patogen, fara a inregistra pierderi cantitative sau calitative de recolta se numeste:
    • A. 

      A. reactie de imunitate

    • B. 

      B. reactie de sensibilitate

    • C. 

      C. reactie de toleranta

    • D. 

      Option 4

  • 72. 
    72. fenomenul care indica absenta oricarui simptom de boala reprezinta:
    • A. 

      A. reactia de imunitate

    • B. 

      B. reactia de sensibilitate

    • C. 

      C. reactia de toleranta

    • D. 

      Option 4

  • 73. 
    73. fenomenul prin care o populatie de planta gazda prezinta incapacitate de a se apara impotriva unui agent patogen reprezinta:
    • A. 

      A. reactia de imunitate

    • B. 

      B. reactia de sensibilitate

    • C. 

      C. reactia de toleranta

    • D. 

      Option 4

  • 74. 
    74. masurile care se aplica inainte ca planta sa fie atacata de agentii patogeni si sunt mai eficiente, mai putin costisitoare si nepoluante se numesc:
    • A. 

      A. masuri curative

    • B. 

      B. masuri preventive

    • C. 

      C. masuri terapeutice

    • D. 

      Option 4

  • 75. 
    75. masurile care se aplica dupa atacul agentului patogen in planta gazda si au un caracter specific, sunt mai costisitoare si in general mai poluante se numesc:
    • A. 

      A. masuri profilactice

    • B. 

      B. masuri curative

    • C. 

      C. masuri preventive

    • D. 

      Option 4

  • 76. 
    76. care dintre ingrasamintele mentionate mai jos maresc sensibilitatea plantelor fata de atacul agentilor patogeni:
    • A. 

      A. azotoase

    • B. 

      B. fostatice

    • C. 

      C. potasice

    • D. 

      Option 4

  • 77. 
    77. rolul aplicarii microelementelor: b, cu, mn, mo, zn, fe, este acela de a:
    • A. 

      A. creste rezistenta plantelor fata de atacul agentilor patogeni

    • B. 

      B. de a sensibiliza plante fata de atacul agentilor patogeni

    • C. 

      C. nu au nici un efect asupra plantelor din acest punct de vedere

    • D. 

      Option 4

  • 78. 
    78.  ce lucrare agrofitotehnica impiedica acumularea si permanentizarea unor agenti patogeni in sol si transmiterea acestora de la un an la altul:
    • A. 

      A. alegerea terenului de cultura

    • B. 

      B. rotatia culturilor (asolamentul)

    • C. 

      C. adancimea de semanat

    • D. 

      Option 4

  • 79. 
    79. din ce categorie de masuri de prevenire si combatere a agentilor patogeni fac parte densitatea plantelor, lucrarile solui, epoca de semanat si plantat:
    • A. 

      A. masuri fizice

    • B. 

      B. masuri mecanice

    • C. 

      C. masuri agrofitotehnice

    • D. 

      Option 4

  • 80. 
    80. care dintre masurile mentionate mai jos nu se incadreaza in categoria masurilor mecanice de prevenire si combatere a bolilor plantelor:
    • A. 

      A. radiatiile

    • B. 

      B. decuscutarea

    • C. 

      C. triorarea (vanturarea)

    • D. 

      Option 4

  • 81. 
    81. care dintre masurile mentionate mai jos se incadreaza in categoria masurilor fizice de prevenire si combatere a bolilor plantelor:
    • A. 

      A. temperatura ridicata si scazuta

    • B. 

      B. rezoltarea la timp a culturilor

    • C. 

      C. lucrarile de intretinere a culturilor

    • D. 

      Option 4

  • 82. 
    82. care dintre masurile mentionate mai jos nu se incadreaza in categoria masurilor fizice de prevenire si combatere a bolilor plantelor:
    • A. 

      A. electricitatea

    • B. 

      B. lumina solara

    • C. 

      C. chirurgia vegetala

    • D. 

      Option 4

  • 83. 
    83. cum se numeste metoda utilizarii temperaturii ridicate in prevenirea si combaterea bolilor plantelor:
    • A. 

      A. helioterapia

    • B. 

      B. radioterapia

    • C. 

      C. termoterapia

    • D. 

      Option 4

  • 84. 
    84. ce presupune helioterapia ca metoda fizica de prevenire si combatere a bolilor plantelor:
    • A. 

      A. utilizarea radiatiilor

    • B. 

      B. utilizarea luminii solare

    • C. 

      C. utilizarea electricitatii

    • D. 

      Option 4

  • 85. 
    85. ce presupune radioterapia ca metoda fizica de prevenire si combatere a bolilor plantelor:
    • A. 

      A. utilizarea temperaturii ridicate

    • B. 

      B. utilizarea curentului electric

    • C. 

      C. utilizarea radiatiilor de diferite tipuri

    • D. 

      Option 4

  • 86. 
    86. substantele chimice sau fitofarmaceutice folosite in prevenirea si combaterea bolilor plantelor fac parte din familia:
    • A. 

      A. fungicidelor

    • B. 

      B. pesticidelor

    • C. 

      C. ierbicidelor

    • D. 

      Option 4

  • 87. 
    87. care este criteriul dupa care produsele fitofarmaceutice mentionate mai jos se impart in solide, lichide si paste:
    • A. 

      A. dupa natura chimica

    • B. 

      B. dupa starea fizica si modul de conditionare

    • C. 

      C. dupa agentul patogen de combatut

    • D. 

      Option 4

  • 88. 
    88. in cate grupe de toxicitate se clasifica produsele fitofarmaceutice, in functie de doza letala 50% (dl50%):
    • A. 

      A. in trei grupe de toxicitate

    • B. 

      B. in patru grupe de toxicitate

    • C. 

      C. in cinci grupe de toxicitate

    • D. 

      Option 4

  • 89. 
    89. care dintre criteriile mentionate mai jos clasifica produsele fitofarmaceutice folosite in prevenirea si combaterea bolilor plantelor in produsele de suprafata (exoterapeutice) si produsele sistemice (endoterapeutice):
    • A. 

      A. dupa starea fizica si modul de conditionare

    • B. 

      B. dupa natura chimica

    • C. 

      C. dupa locul si modul de actiune

    • D. 

      Option 4

  • 90. 
    90. cum se aplica substantele fitofarmaceutice folosite pentru prevenirea si combaterea agentilor patogeni in tratamentele uscate:
    • A. 

      A. prin pulverizare si stropire

    • B. 

      B. prin prafuire si pudrare

    • C. 

      C. prin umectare sau cufundare

    • D. 

      Option 4

  • 91. 
    91. cum se aplica substantele fitofarmaceutice, folosite in prevenire si combaterea bolilor plantelor in tratamentele umede:
    • A. 

      A. prin pulverizare sau stropire

    • B. 

      B. prin prafuire sau pudrare

    • C. 

      C. prin gazari sau aerosoli

    • D. 

      Option 4

  • 92. 
    92. cum se aplica substantele fitofarmaceutice, folosite in prevenirea si combaterea bolilor plantelor, in tratamentele gazoase:
    • A. 

      A. prin pulverizarea sau stropire

    • B. 

      B. prin prafuire sau pudrare

    • C. 

      C. prin gazari sau aerosoli

    • D. 

      Option 4

  • 93. 
    93. cum se numesc substantele folosite in amestec cu substanta activa din produsele fitofarmaceutice:
    • A. 

      A. compatibile sau auxiliare

    • B. 

      B. compatibile sau adjuvante

    • C. 

      C. auxiliare sau adjuvante

    • D. 

      Option 4

  • 94. 
    94. substantele diluante, adezive, neutralizante, emulsionabile si stabilizatoare fac parte din categoria:
    • A. 

      A. substante auxiliare

    • B. 

      B. substante pesticide

    • C. 

      C. substante fungicide

    • D. 

      Option 4

  • 95. 
    95. aparatul vegetativ al ciupercii reprezentat de o celula mare puternic ramificata continand citoplasma si numerosi nuclei se numeste:
    • A. 

      A. gimnoplast

    • B. 

      B. sifonoplast

    • C. 

      C. plasmodiu

    • D. 

      Option 4

  • 96. 
    96. care dintre formatiunile de mai jos reprezinta organe de rezistenta ale ciupercilor patogene:
    • A. 

      A. rizomorfele, apoteciu, sclerotii, periteciu

    • B. 

      B. strome, rizomorfe, geme, scleroti

    • C. 

      C. rizomorfe, scleroti, strome, coremii

    • D. 

      Option 4

  • 97. 
    97. ce reprezinta coremiile, acervulii, sporodochiile si picnidiile:
    • A. 

      A. organe de rezistenta

    • B. 

      B. asociatii de conidiofori

    • C. 

      C. corpi de fructificare

    • D. 

      Option 4

  • 98. 
    98. care din formatiunile de mai jos reprezinta gametangiu femel la ascomicetele propriu-zise:
    • A. 

      A. oogonul

    • B. 

      B. ascogonul

    • C. 

      C. anteridiu

    • D. 

      Option 4

  • 99. 
    99. ce reprezinta apoteciu, periteciu si cleistoteciu:
    • A. 

      A. asociatii de conidiofori ai ascomicetelor

    • B. 

      B. corpi de fructificare ai ascomicetelor

    • C. 

      C. organe de rezistenta ale ciupercilor

    • D. 

      Option 4

  • 100. 
    100. care dintre categoriile de spori mentionati mai jos fac parte din sporii endogeni:
    • A. 

      A. ascosporii

    • B. 

      B. conidiile

    • C. 

      C. zoosporii

    • D. 

      Option 4