Int2_cardio - 100

100 Questions

Settings
Please wait...
Int2_cardio - 100

.


Questions and Answers
  • 1. 
    Volumul fluxului retrograd in insuficienţa valvulei aortale depinde de:
    • A. 

      Suprafaţa orificiului

    • B. 

      Durata sistolei

    • C. 

      Durata diastolei

    • D. 

      Gradientul tensiunii in aortă şi ventriculul stang in timpul diastolei

    • E. 

      Gradientul tensiunii in aortă şi ventriculul stang in timpul sistolei

  • 2. 
    Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortică se indică in:
    • A. 

      Apariţia anginei pectorale

    • B. 

      Apariţia sincopelor la efort

    • C. 

      Aparia insuficienţei cardiace congestive

    • D. 

      La orice bolnav cu stenoza aortică asimptomatică

    • E. 

      Apariţia semnelor endocarditei infecţioase

  • 3. 
    Tensiunea diastolică in hipertensiunea arterială la varstnici poate fi:
    • A. 

      Normală

    • B. 

      Scăzută

    • C. 

      Majorată pentru scurt timp

    • D. 

      Permanent majorată

    • E. 

      Scăzută pentru scurt timp

  • 4. 
    Tensiunea arterială sistolică in hipertensiunea arterială la varstnici poate fi:
    • A. 

      Egală sau mai mare decat 140 mmHg

    • B. 

      Egală sau mai mare decat 150 mmHg

    • C. 

      Egală sau mai mare decat 160 mmHg

    • D. 

      Egală sau mai mare decat 170 mmHg

    • E. 

      Egală sau mai mare decat 180 mmHg

  • 5. 
    Tensiunea arterială diastolică in hipertensiunea arterială la varstnici poate fi:
    • A. 

      Mai mică decat 80 mmHg

    • B. 

      Mai mică decat 85 mmHg

    • C. 

      Mai mică decat 90 mmHg

    • D. 

      Mai mică decat 95 mmHg

    • E. 

      Mai mică decat 100 mmHg

  • 6. 
    Suflul determinat pe aortă in insuficienţa valvulei aortale se auscultă mai bine:
    • A. 

      In poziţie orizontală

    • B. 

      In poziţie verticală

    • C. 

      In poziţie verticală cu mainile ridicate

    • D. 

      La inspiraţie

    • E. 

      La expiraţie

  • 7. 
    Suflu epigastric in hipertensiunea renovasculară poate să nu fie auzit in urmatoarele cazuri:
    • A. 

      In obezitate

    • B. 

      Muşchii abdominali dezvoltaţi excesiv

    • C. 

      Meteorism

    • D. 

      In grade mici de stenoză

    • E. 

      In grad moderat de stenoză

  • 8. 
    Strategia de tratament a insuficienţei mitrale uşoare şi moderate constă in:
    • A. 

      Reducerea aportului de sare

    • B. 

      Evitarea eforturilor fizice deosebite

    • C. 

      Terapia cu tonicardiace

    • D. 

      Terapia cu vasodilatatoare

    • E. 

      Tratamentul chirurgical

  • 9. 
    Sindromul urinar precede hipertensiunea arterială in următoarele maladii:
    • A. 

      Hipertensiune renovasculară

    • B. 

      Nefropatia gravidelor

    • C. 

      Hipertensiunea arterială esenţială (primară)

    • D. 

      Pielonefrita cronică

    • E. 

      Glomerulonefrita cronică

  • 10. 
    Simptoame şi semne clinice de feocromocitom:
    • A. 

      Hipertensiune paroxistică

    • B. 

      Hipertensiune persistentă

    • C. 

      Hipotensiune ortostatică

    • D. 

      Polidipsie, poliurie

    • E. 

      Convulsii

  • 11. 
    Semnele electrocardiografice caracteristice stenozei mitrale sunt:
    • A. 

      Modificarea undei P (creşterea duratei şi forma crestată)

    • B. 

      Majorarea duratei complexului QRS

    • C. 

      Majorarea duratei complexului Q-T

    • D. 

      Lărgirea undei R mai mult de 0,12 sec

    • E. 

      Aplatizarea undei T

  • 12. 
    Semiologia clinică caracteristică stenozei aortice cuprinde:
    • A. 

      Dispneea

    • B. 

      Angina pectorală de tip clasic la efort

    • C. 

      Sincopa la efort

    • D. 

      Hemoptiziile

    • E. 

      Astenia

  • 13. 
    Selectaţi preparatele medicamentoase, inhibitorii ai enzimei de conversie angiotensinei:
    • A. 

      Fosinopril

    • B. 

      Lisinopril

    • C. 

      Quinapril

    • D. 

      Isradipina

    • E. 

      Losartan

  • 14. 
    Selectaţi preparatele antihipertenzive cu acţiune centrală:
    • A. 

      Clonidina

    • B. 

      Guanitidina

    • C. 

      Guanfacina

    • D. 

      Doxazosina

    • E. 

      Metildopa

  • 15. 
    Selectaţi preparatele - blocante ale canalelor de calciu, subgrupul dihidropiridine:
    • A. 

      Amlodipina

    • B. 

      Diltiazemul

    • C. 

      Verapamilul

    • D. 

      Nifedipina

    • E. 

      Felodipina

  • 16. 
    Selectaţi particularitatea hemodinamicii in canalul arterial deschis:
    • A. 

      La un diametru mic şi o presiune normala in artera pulmonară ejecţia sangelui din aortă in trunchiul pulmonar are loc numai in timpul sistolei

    • B. 

      La un diametru mic şi presiune normală in artera pulmonară fluxul de sange din aorta in trunchiul pulmonar are loc numai in timpul diastolei

    • C. 

      La un diametru mic şi presiune normală in artera pulmonara fluxul de singe din aorta in trunchiul pulmonar are loc in timpul sistolei şi diastolei

    • D. 

      La un diametru mare ale canalelor şi hipertensiune pulmonara inalta fluxul arterio-venos a sangelui se păstrează ca şi in parametrii normali

    • E. 

      La un diametru mare ale canalelor şi hipertensiune pulmonară inalta nu apare insuficienţa ventriculului stang şi insuficienţa cardiacă congestivă

  • 17. 
    Selectaţi cele mai rar intalnite simptoame in clinica insuficienţei aortale:
    • A. 

      Sincope

    • B. 

      Dureri abdominale

    • C. 

      Cefalee

    • D. 

      Astenia

    • E. 

      Dispnea la efort

  • 18. 
    Selectaţi betoadrenoblocantele selective:
    • A. 

      Timolol

    • B. 

      Atenolol

    • C. 

      Metoprolol

    • D. 

      Labetolol

    • E. 

      Acebutolol

  • 19. 
    Selectati afirmatiile, caracteristice pentru hipertensiunea renovasculară:
    • A. 

      Suflu sistolic asupra arterelor renale

    • B. 

      Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renale

    • C. 

      Lipsa unor simptoame fizicale

    • D. 

      Hipertensiune arterială refracteră la tripla asociere medicamentoasă

    • E. 

      Suflu sistolic la apex

  • 20. 
    Proteinurie inaltă poate fi in următoarele patologii:
    • A. 

      Coarctaţia de aortă

    • B. 

      Glomerulonefrita cronică

    • C. 

      Nefroscleroza diabetică

    • D. 

      Nefropatia gravidelor

    • E. 

      Hipertensiunea arterială esenţială (primară)

  • 21. 
    Profilaxia şocului cardiogen din infarctul miocardic acut constă in următoarele, cu excepţia:
    • A. 

      Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut - spitalizare

    • B. 

      Aplicării terapiei trombolitice cit mai precoce

    • C. 

      Profilaxiei şi corecţiei dereglărilor de ritm

    • D. 

      Corecţiei dereglărilor volumului de sange circulant.

    • E. 

      Administrării agenţilor vasopresori

  • 22. 
    Primul simptom al stenozei mitrale este:
    • A. 

      Edemul periferic

    • B. 

      Durere in cavitatea abdominală cauzată de majorarea ficatului

    • C. 

      Palpitaţiile

    • D. 

      Dispnea

    • E. 

      Durere in regiunea cordului

  • 23. 
    Prezentaţi caracteristica tremorului sistolic, ce se determină la bolnavii cu stenozaistmului aortal:
    • A. 

      Se determină in regiunea apexului cardiac

    • B. 

      Se determină in spaţiul intercostal II pe dreapta

    • C. 

      Se determină in spaţiul intercostal II pe stanga

    • D. 

      Se determină pe mijlocul sternului la nivelul spaţiului intercostal II

    • E. 

      Se determină pe vasele gatului

  • 24. 
    Prezentaţi caracteristica suflului sistolic in stenoza aortală:
    • A. 

      Liniştit nu durează mult, nu e brutal

    • B. 

      Tare, indelungat, de tembru brutal

    • C. 

      Se intensifică la reţinerea respiraţiei la expir

    • D. 

      Se intensifică in tahiaritmii

    • E. 

      Se intensifică in emfizem pulmonar

  • 25. 
    Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente in feohromocitom sunt:
    • A. 

      Alfa blocantele neselective

    • B. 

      Alfa blocantele selective

    • C. 

      Labetalolul

    • D. 

      Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei

    • E. 

      Antagoniştii de calciu

  • 26. 
    Pentru suflul sistolic in insuficienţa mitrală sunt caracteristice următoarele:
    • A. 

      Insoţeşte tremorul diastolic

    • B. 

      Intensitatea maximă e la baza cordului

    • C. 

      Intensitatea maximă e in zona tricuspidală

    • D. 

      Intensitatea maxima e in zona pulmonarei

    • E. 

      Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex şi iradiere in regiunea axială

  • 27. 
    Pentru sindromul algic in insuficienţa aortală sunt caracteristice urmatoarele:
    • A. 

      Durează scurt timp

    • B. 

      Poate dura ore

    • C. 

      Durerea este strict localizată

    • D. 

      Nitroglicerina are acţiune analgetică slabă

    • E. 

      Narcoticele jugulează bine durerea

  • 28. 
    Pentru insuficienţa cardiacă pe dreapta este caracteristic:
    • A. 

      Turgescenţa jugularelor

    • B. 

      Accentuarea pulsaţiei arterelor carotide

    • C. 

      Accentuarea pulsaţiei arterelor femurale

    • D. 

      Absenţa pulsaţiei pe arterele radiale

    • E. 

      Pulsaţia venelor membrelor inferioare

  • 29. 
    Pentru freamătul diastolic in stenoza mitrală sunt caracteristice următoarele:
    • A. 

      Se determină frecvent

    • B. 

      De obicei nu se determină

    • C. 

      Se determină la apex

    • D. 

      Se determină la artera pulmonară

    • E. 

      Se determină la aorta

  • 30. 
    Pentru clacmentul de deschidere al valvulei mitrale in stenoza mitrală asociată suntcaracteristice următoarele:
    • A. 

      Intotdeauna se păstrează

    • B. 

      Frecvent nu se păstrează

    • C. 

      Are tendinţă spre accentuare

    • D. 

      Insoţeşte zgomotul II accentuat

    • E. 

      Se aude mai bine la apex

  • 31. 
    Particularităţile pulsului şi tensiunii arteriale in hipertensiunea arterială la varstnici sunt urmatoarele:
    • A. 

      Puls inalt

    • B. 

      Puls frecvent

    • C. 

      Puls încetinit

    • D. 

      Tensiune de puls inaltă

    • E. 

      Tensiune de puls joasă

  • 32. 
    Numiţi simptomatica auscultativă posibilă in insuficienţa valvulei aortale:
    • A. 

      Zgomotul I la apex accentuat

    • B. 

      Zgomotul I la apex diminuat

    • C. 

      Zgomotul II pe aortă accentuat in etiologie reumatismală

    • D. 

      Zgomotul II pe aortă diminuat in etiologie reumatismală

    • E. 

      Zgomotul II pe aorta diminuat оn etiologie sifilitică

  • 33. 
    Numiţi preparatele medicamentoase de prima linie in tratamentul hipertensiunii arteriale:
    • A. 

      Enalaprilul

    • B. 

      Atenololul

    • C. 

      Diltiazemul

    • D. 

      Pentamina

    • E. 

      Hidralazina

  • 34. 
    Numiţi măsurile terapeutice ce nu produc efect fetotoхic la o pacientă gravidă hipertensivă:
    • A. 

      Ganglioplegie

    • B. 

      Administrarea diureticelor

    • C. 

      Administrarea metildopei

    • D. 

      Administrarea nitroprusiatului de sodiu

    • E. 

      Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie

  • 35. 
    Numiţi efectele beta blocanţilor:
    • A. 

      Reducerea frecvenţei contracţiilor cardiace şi a contractilităţii

    • B. 

      Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efort

    • C. 

      Majorarea frecvenţei contracţiilor cardiace şi a contractilităţii

    • D. 

      Majorarea contractiilor cardiace la efort

    • E. 

      Scăderea duratei diastolei

  • 36. 
    Numiţi diametrul normal al atriului stang conform datelor ecocardiografice:
    • A. 

      20-30 mm

    • B. 

      30-40 mm

    • C. 

      50-60 mm

    • D. 

      70-80 mm

    • E. 

      80-100 mm

  • 37. 
    Menţionaţi semnele ecocardiografici caracteristice unei cardiomiopatii dilatative:
    • A. 

      Dilatarea tuturor cavităţilor cardiace

    • B. 

      Dilatarea ventriculului stang

    • C. 

      Deformarea valvulei mitrale de tipul "gura peştelui"

    • D. 

      Stenoza valvulei aortale

    • E. 

      Insuficienţa mitrală

  • 38. 
    Menţionaţi factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficienţei valvulei aortale:
    • A. 

      Endocardita reumatică

    • B. 

      Sifilisul

    • C. 

      Ateroscleroza

    • D. 

      Anevrism disecant de aortă

    • E. 

      Miocarditele

  • 39. 
    Menţionaţi factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortale combinate(insuficienţa aortală şi stenoza istmului aortal):
    • A. 

      Endocardita septică

    • B. 

      Ateroscleroza

    • C. 

      Reumatismul

    • D. 

      Sifilisul

    • E. 

      Anevrismul disecant de aortă

  • 40. 
    Menţionaţi datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmului aortal:
    • A. 

      Ritm sinusal

    • B. 

      Fibrilaţia atrială se intalneşte rar

    • C. 

      Ritm nesinusal

    • D. 

      Hipertrofia ventriculului stang

    • E. 

      Hipertrofia atriului stang

  • 41. 
    Menţionaţi caracteristicile pulsului şi tensiunii arteriale in stenoza aortală: 
    • A. 

      Pulsul inalt

    • B. 

      Puls de amplitudine mică

    • C. 

      Puls frecvent

    • D. 

      Pulsul incet

    • E. 

      Pulsul rapid

  • 42. 
    Menţionaţi caracteristicile auscultative ale suflului pe aortă in insuficienţa valvulei aortale:
    • A. 

      Se auscultă suflu diastolic

    • B. 

      Se auscultă suflu sistolic şi diastolic

    • C. 

      Suflu diastolic urmează după zgomotul II

    • D. 

      Suflu diastolic urmează după un interval anumit după zgomotul II

    • E. 

      Suflu diastolic se accentuează la sfarşitul diastolei

  • 43. 
    Mecanismul renal in hipertensiunea arterială include:
    • A. 

      Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron

    • B. 

      Reducerea excreţiei de sodiu

    • C. 

      Majorarea secreţiei reninei

    • D. 

      Micşorarea secreţiei prostaglandinei E2

    • E. 

      Eliminarea intensă sodică şi hidrică

  • 44. 
    Marcaţi elementele clinice de hipertensiune arterială (HTA) renovasculară:
    • A. 

      Debutul unei HTA severe la tineri sau după 50 ani

    • B. 

      Deteriorarea rapidă a funcţiei renale la un hipertensiv

    • C. 

      Durerea şi suflurile lombare apărute in contextul unei HTA

    • D. 

      HTA refractara la tripla asociere medicamentoasă

    • E. 

      Sporirea predominantă a valorilor tensionale sistolice

  • 45. 
    La examinarea cordului in hipertensiunea arterială se observă:
    • A. 

      Grade variate de cardiomegalie (predominant in ventricolul stang)

    • B. 

      Accentul zgomotului II pe aortă

    • C. 

      Suflu sistolic la apex

    • D. 

      Suflu diastolic la apex

    • E. 

      Pulsaţie diastolică a ventriculului drept

  • 46. 
    La bolnavii cu stenoză mitrală, cu decurgere asimptomatică, strategia tratamentului prezintă:
    • A. 

      Valvuloplastia cu balon

    • B. 

      Tratamentul cu anticoagulante

    • C. 

      Restricţia de sare şi administrarea diureticelor

    • D. 

      Comisurotomia pe cord inchis

    • E. 

      Comisurotomia pe cord deschis

  • 47. 
    La bolnavii cu stenoza mitrală zgomotul II pe artera pulmonară este:
    • A. 

      Atenuat

    • B. 

      Nu se determină

    • C. 

      Accentuat

    • D. 

      Nu este modificat

    • E. 

      Se ascultă zgomotul II accentuat şi suflu diastolic de insuficienţă pulmonară

  • 48. 
    La bolnavii cu insuficienţă mitrală şocul apexian se determină:
    • A. 

      In spaţiul intercostal IV

    • B. 

      In spaţiul intercostal V

    • C. 

      In spaţiul intercostal VI

    • D. 

      In spaţiul intercostal VI şi deplasat spre stanga

    • E. 

      In spaţiul intercostal VI şi deplasat spre dreapta

  • 49. 
    La bolnavii compensaţi cu stenoză mitrală şi fibrilaţie atrială pot fi utile:
    • A. 

      Glicozidele cardiace

    • B. 

      Betablocanţii

    • C. 

      Anticoagulantele

    • D. 

      Valvuloplastia cu balon

    • E. 

      Comisurotomia pe cord deschis

  • 50. 
    Indicaţi semnele clinice şi electrocardiografice posibile in fibrilaţia atrială de etiologie aterosclerotică:
    • A. 

      Suflu sistolic la aortă

    • B. 

      Accentuarea zgomotului II la artera pulmonară

    • C. 

      Rv6>Rv4

    • D. 

      Tensiunea sistolică inaltă şi cea diastolică joasa la persoane de varstă inaintată

    • E. 

      Unda S adancă in V5, V6

  • 51. 
    Indicaţi semnele clinice şi electrocardiografice posibile in fibrilaţia atrială de etiologie aterosclerotică:
    • A. 

      Suflu sistolic la aortă

    • B. 

      Accentuarea zgomotului II la artera pulmonară

    • C. 

      Rv6>Rv4

    • D. 

      Tensiunea sistolică inaltă şi cea diastolică joasa la persoane de varstă inaintată

    • E. 

      Unda S adancă in V5, V6

  • 52. 
    Indicaţi semnele clinice şi electrocardiografice posibile in fibrilaţia atrială pe fond destenoză mitrală:
    • A. 

      Unda P inaltă şi ascuţită in deviaţiile I, II, AVF

    • B. 

      Devierea axei electrice spre dreapta

    • C. 

      Devierea axei electrice spre stanga

    • D. 

      Suflul presistolic se păstrează

    • E. 

      Suflul presistolic dispare

  • 53. 
    Indicaţi preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea arterială:
    • A. 

      Contraceptivele orale

    • B. 

      Glucocorticoizi

    • C. 

      Antidepresive

    • D. 

      Preparate de brom

    • E. 

      Preparate de potasiu

  • 54. 
    In şocul cardiogen, Dopamina in doze mici nu provoacă:
    • A. 

      Dilatarea arterelor coronariene

    • B. 

      Dilatarea arterelor cerebrale

    • C. 

      Dilatarea arterelor renale

    • D. 

      Stimularea receptorilor dopaminergici

    • E. 

      Stimularea alfa-receptorilor

  • 55. 
    In tratamentul pacienţilor cu hipertensiune arterială malignă la care se suspectează feocromocitom, vor fi evitate următoarele medicamente:
    • A. 

      Fentolamina

    • B. 

      Metildopa

    • C. 

      Rezerpina

    • D. 

      Guanetidina

    • E. 

      Furosemidul

  • 56. 
    In stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este:
    • A. 

      Accentuat

    • B. 

      Nu e schimbat

    • C. 

      Dedublat datorită ejecţiei scăzute a ventriculului stang

    • D. 

      Diminuat

    • E. 

      Dedublat la efort fizic

  • 57. 
    In stenoza mitrală largă presiunea in capilarele pulmonare şi artera pulmonară poate fi:
    • A. 

      Mult mai inaltă decat in stenoza mitrală "curată"

    • B. 

      Mult mai inaltă decat in stenoza mitrală stransă

    • C. 

      Mai joasa decat in stenoza mitrală stransă

    • D. 

      La fel ca şi in stenoza mitrală stransă

    • E. 

      Nu depinde de gradul stenozei

  • 58. 
    In stenoza mitrală la palparea regiunii precordiale poate fi determinat:
    • A. 

      Şocul apexian neschimbat

    • B. 

      Devierea şocului apexian spre stanga

    • C. 

      Freamătul sistolic

    • D. 

      Freamătul diastolic

    • E. 

      Freamătul sistolic şi diastolic in acelaşi timp

  • 59. 
    In patogenia hipertensiunii arteriale in pielonefrita cronică se implică urmatoarele verigi patogenice:
    • A. 

      Schimbări organice ale arterelor renale

    • B. 

      Edem inflamatoriu al interstiţiului renal

    • C. 

      Infiltraţia interstiţiului renal

    • D. 

      Dilatarea bazinetelor şi calicelor renale

    • E. 

      Procesele inflamatorii in căile urinare

  • 60. 
    In patogenia aterosclerozei o importanţă majoră au:
    • A. 

      Nivelul colesterolului

    • B. 

      Nivelul trigliceridelor

    • C. 

      Nivelul lipoproteidelor

    • D. 

      Nivelul protrombinei

    • E. 

      Nivelul ureei

  • 61. 
    In patogenia aterosclerozei o importanţă majoră au:
    • A. 

      Nivelul colesterolului

    • B. 

      Nivelul trigliceridelor

    • C. 

      Nivelul lipoproteidelor

    • D. 

      Nivelul protrombinei

    • E. 

      Nivelul ureei

  • 62. 
    In insuficienţa mitrală pronunţată, precoce se determină:
    • A. 

      Majorarea ventriculului stang, apoi a atriului stang

    • B. 

      Majorarea atriului stang, apoi a ventriculului stang

    • C. 

      Majorarea atriului drept, apoi a ventricului drept

    • D. 

      Majorarea ventricului drept, apoi a atriului drept

    • E. 

      Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stang

  • 63. 
    Hipertensiunea arterială sistolică, cu presiune pulsativă mărită prin volum bătaie cardiaccrescut, apare in următoarele condiţii etiologice cu excepţia uneia:
    • A. 

      Tireotoxicoză

    • B. 

      Insuficienţa mitrală

    • C. 

      Fistulă arteriovenoasă

    • D. 

      Insuficienţa aortică

    • E. 

      Canal arterial persistent

  • 64. 
    Hipertensiunea arterială secundară renală din nefroblastoame (tumori ale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizează prin următoarele trăsături, mai puţin una:
    • A. 

      Secreţie in exces de renină

    • B. 

      Hipokaliemie

    • C. 

      Hipersecreţie de aldosteron

    • D. 

      Funcţie renală normală

    • E. 

      Activitate plasmatică a reninei scăzută

  • 65. 
    Hipertensiunea arterială in pielonefrita cronică este:
    • A. 

      Asociată cu edeme

    • B. 

      Asociată cu leucociturie

    • C. 

      Creşte in timpul acutizării pielonefritei

    • D. 

      In timpul acutizării pielonefritei se micşorează

    • E. 

      Poate să devină malignă

  • 66. 
    Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de urmatoarele patologii:
    • A. 

      Tumoare unilaterală de suprarenală

    • B. 

      Hiperplazie a suprarenalelor bilaterală

    • C. 

      Tumoare a aparatului juxtaglomerular

    • D. 

      Tumoare de ganglioni simpatici

    • E. 

      Tumoare de hipofiză

  • 67. 
    Gradul III in clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizează prin:
    • A. 

      Raportul diametrului arteriolar - venos 1:2

    • B. 

      Prezenţa de exudate

    • C. 

      Prezenţa de hemoragii

    • D. 

      Prezenţa de edem papilar

    • E. 

      Depresiuni sau proemineţe ale venei

  • 68. 
    Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt:
    • A. 

      Antecedente familiare

    • B. 

      Aportul alimentar de sare majorat

    • C. 

      Obezitatea

    • D. 

      Consumul de cafea, tabagismul

    • E. 

      Eforturile fizice excepţionale

  • 69. 
    Factori de bază ce conduc la majorarea tensiunii arteriale la varstnici sunt următorii:
    • A. 

      Scăderea relativă a frecvenţei contracţiilor cardiace

    • B. 

      Schimbări in sistemul capilar

    • C. 

      Creşterea rezistenţei aortei sclerozate

    • D. 

      Creşterea rezistenţei vaselor mari sclerozate

    • E. 

      Schimbări in sistemele umorale presoare şi depresoare

  • 70. 
    Evoluţia hipertensiunii renovasculare se caracterizează prin:
    • A. 

      Labilitate

    • B. 

      Stabilitate

    • C. 

      Rezistentă la terapia medicamentoasă

    • D. 

      Pusee hipertensive frecvente

    • E. 

      Pusee hipertensive rare

  • 71. 
    Encefalopatia hipertensivă se manifestă prin următoarele:
    • A. 

      Hipertensiune arterială severă

    • B. 

      Tulburări ale conştiinţei

    • C. 

      Retinopatie cu edem papilar

    • D. 

      Edem pulmonar acut

    • E. 

      Afectarea funcţiei renale

  • 72. 
    Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau există precauţii in administrarea lor in următoarele afecţiuni:
    • A. 

      Diabet zaharat

    • B. 

      Hiperuricemie

    • C. 

      Sindrom metabolic

    • D. 

      Feocromocitom

    • E. 

      Ulcer peptic

  • 73. 
    Diureticele tiazidice provoacă frecvent urmatoarele efecte adverse, cu excepţia:
    • A. 

      Hiperpotasemiei

    • B. 

      Hiperuricemiei

    • C. 

      Hiperglicemiei

    • D. 

      Hipercolesterolemiei

    • E. 

      Hipercalciemiei

  • 74. 
    Determinaţi zonele auscultative in care se propagă suflul pe aortă in insuficienţa valvulei aortale:
    • A. 

      Pe vasele gatului

    • B. 

      In spaţiul interscapular

    • C. 

      In punctul Botkin-Erb

    • D. 

      La baza procesului xifoid

    • E. 

      In regiunea apexului cardiac

  • 75. 
    Deplasarea şocului apexian spre stanga in insuficienţa valvulei mitrale e cauzată de:
    • A. 

      Dilatarea şi hipertrofia ventricului stang

    • B. 

      Dilatarea şi hipertrofia atriului stang

    • C. 

      Dilatarea şi hipertrofia atriului drept şi ventricului drept

    • D. 

      Dilatarea şi hipertrofia ventricului drept

    • E. 

      Dilatarea şi hipertrofia atriului drept

  • 76. 
    Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt:
    • A. 

      Suflu telesistolic la apex

    • B. 

      Insuficienţă mitrală la Doppler-ecocardiografie

    • C. 

      Unde T negative in derivaţiile III, AVF sau V5,V6 la elecrtocardiogramă

    • D. 

      Anomalii ale cutei toracice, hipomastie

    • E. 

      Dispnee, vertij, sincope

  • 77. 
    Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt:
    • A. 

      Tensiunea arterială diastolică mai mult de 130 mm Hg

    • B. 

      Hemoragii şi/sau limforagii retiniene, edem papilar

    • C. 

      Insuficienţă renală progresivă

    • D. 

      Răspuns bun la tratament

    • E. 

      Lipsa insuficienţei cardiace

  • 78. 
    Criteriile de diagnostic ale hipertensiunii arteriale maligne sau cu evoluţie accelerata sunt urmatoarele:
    • A. 

      Insuficienta cardiaca

    • B. 

      Insuficienta renala

    • C. 

      Tensiune arterială diastolica mai inaltă de 130 mmHg

    • D. 

      Retinopatie hipertensivă de gradul III sau IV

    • E. 

      Retinopatie hipertensivă de gradul I sau II

  • 79. 
    Cele mai frecvente complicaţii, ce apar in prolapsul valvulei mitrale sunt:
    • A. 

      Insuficienţa mitrală

    • B. 

      Endocardita infecţioasă

    • C. 

      Tulburările grave de ritm

    • D. 

      Moartea subită

    • E. 

      Infarctul miocardic acut

  • 80. 
    Cele mai frecvent intalnite simptoame in clinica stenozei mitrale sunt:
    • A. 

      Dispneea

    • B. 

      Hemoptiziile

    • C. 

      Emboliile arteriale

    • D. 

      Tusea

    • E. 

      Dureri in rebordul costal stang

  • 81. 
    Cea mai frecventă cauză etiologică a stenozei mitrale este:
    • A. 

      Ateroscleroza

    • B. 

      Endocardita septică

    • C. 

      Reumatismul articular acut

    • D. 

      Poate fi congenitală

    • E. 

      Degenerativă

  • 82. 
    Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasă?
    • A. 

      Cianoza rece şi generalizată

    • B. 

      Edeme generalizate

    • C. 

      Icter

    • D. 

      Hipertenisiunea arterială

    • E. 

      Hipertensiunea venoasă

  • 83. 
    Ce semne ne vorbesc in favoarea hipertensiunii arteriale?
    • A. 

      Diminuarea zgomotului I la apex

    • B. 

      Tip hipertensiv al reacţiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

    • C. 

      Tip distonic al reacţiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

    • D. 

      Tip astenic al reacţiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

    • E. 

      Istoric familial agravat

  • 84. 
    Ce preparate de elecţie se indică in tratamentul insuficienţei cardiace provenită din cardiomiopatie dilatativă:
    • A. 

      Glicozide cardiace

    • B. 

      Diuretice

    • C. 

      Nitraţi

    • D. 

      Metilxantine

    • E. 

      Inhibitori ai enzimei de conversie

  • 85. 
    Care semne din cele enumărate mai jos sunt cele mai caracteristice in evoluţia clinică ainsuficienţei mitrale:
    • A. 

      Dispnea la efort

    • B. 

      Ortopnea

    • C. 

      Dispnea paroxistică nocturnă

    • D. 

      Hemoptiziile

    • E. 

      Emboliile periferice

  • 86. 
    Care este simptomul dominant al insuficienţei cardiace cronice pe stanga?
    • A. 

      Tusea

    • B. 

      Hemoptizia

    • C. 

      Dispneea

    • D. 

      Astenia

    • E. 

      Respiraţia Cheyne-Stokes

  • 87. 
    Care este criteriul ce stă la baza clasificării insuficienţei cardiace NYHA:
    • A. 

      Tahicardia

    • B. 

      Dispneea

    • C. 

      Bradicardia

    • D. 

      Astenia

    • E. 

      Tusea

  • 88. 
    Care dintre următorii factori de risc nu posedă prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:
    • A. 

      Sexul feminin

    • B. 

      Fumatul

    • C. 

      Diabetul zaharat

    • D. 

      Consumul exagerat de alcool

    • E. 

      Varsta tanără

  • 89. 
    Care din următorii factori de risc indică un pronostic nefavorabil al hipertensiuniiarteriale?
    • A. 

      Presiunea diastolică persistentă >115mmHg

    • B. 

      Fumatul

    • C. 

      Sexul masculin

    • D. 

      Dislipidemia

    • E. 

      Virsta inaintată

  • 90. 
    Care din următorii factori de risc indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale?
    • A. 

      Fumatul

    • B. 

      Consumul de cafea

    • C. 

      Consumul exagerat de alcool

    • D. 

      Obezitatea abdominala

    • E. 

      Hiperglicemia

  • 91. 
    Care din următorii antagonişti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea atrioventriculară ?
    • A. 

      Nifedipina

    • B. 

      Felodipina

    • C. 

      Amlodipina

    • D. 

      Diltiazemul

    • E. 

      Verapamilul

  • 92. 
    Care din următoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare in sindromul Cushing:
    • A. 

      Determinarea metanefrinelor urinare/24h

    • B. 

      Determinarea catecolaminelor urinare/24h

    • C. 

      Testul de supresie nocturnă cu dexametazona (determinarea matinală a cortizolului plasmatic după administrarea a 1 mg dexametazonă seara precedentă)

    • D. 

      Determinarea catecolaminelor plasmatice

    • E. 

      Determinarea cortizolului in urină/24h

  • 93. 
    Care din următoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale sunt forme medicamentoase pentru administrare orală:
    • A. 

      Nitroprusiatul de sodiu

    • B. 

      Diazoxidul

    • C. 

      Trimetafanul

    • D. 

      Hidralazina

    • E. 

      Labetalol

  • 94. 
    Care din următoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale au oacţiune mai latentă:
    • A. 

      Enalapril

    • B. 

      Amlodipina

    • C. 

      Nifedipina

    • D. 

      Nifedipina-retardată

    • E. 

      Captopril

  • 95. 
    Care din următoarele medicamente pot fi administrate in hipertensiunea arterială la gravide?
    • A. 

      Metildopa

    • B. 

      Hidralazina

    • C. 

      Losartan

    • D. 

      Nitroprusiatul de sodiu

    • E. 

      Captopril

  • 96. 
    Care din următoarele medicamente au o acţiune imediată in tratamentul hipertensiunii arteriale?
    • A. 

      Enalapril

    • B. 

      Nitroprusiat de sodiu

    • C. 

      Diazoxid

    • D. 

      Trimetafan

    • E. 

      Rezerpina

  • 97. 
    Care din următoarele afecţiuni pot determina hipertensiunea arterială secundară:
    • A. 

      Porfiria intermitentă acută

    • B. 

      Periarterita nodoasă

    • C. 

      Hipocalciemia

    • D. 

      Acromegalia

    • E. 

      Boala renală polichistică

  • 98. 
    Aortografia este o metodă preţioasă de cercetare in următoarea patologie:
    • A. 

      Hipertensiunea arterială esenţială

    • B. 

      Pielonefrita cronică

    • C. 

      Glomerulonefrita cronică

    • D. 

      Hipertensiunea renovasculară

    • E. 

      Tireotoxicoza

  • 99. 
    Afectările cardiovasculare in boala lupică sunt:
    • A. 

      Miocardita lupică

    • B. 

      Endocardita lupică

    • C. 

      Pericardita lupică

    • D. 

      Ocluzii trombotice arteriolare

    • E. 

      Mixom atrial

  • 100. 
    Afectarea aortei, a ramurilor sale cu afinitate deosebită pentru colateralele arterei carotide externe şi, in special, pentru artera temporală superficială, este cunoscută sub denumire de:
    • A. 

      Arteriita Horton

    • B. 

      Sindromul Churg -Straus

    • C. 

      Granulomatoza Wegener

    • D. 

      Purpura Henoch-Schonlein

    • E. 

      Crioglobulinemia mixtă