Chir_ped - 100

100 Questions

Settings
Please wait...
Chir_ped - 100

.


Questions and Answers
  • 1. 
    Vărsătura in stenoza hipertrofică congenitală de pilor:
    • A. 

      Este rar intalnită;

    • B. 

      Apare in jurul virstei de 14-21 zile de viaţă;

    • C. 

      Este albă cu striuri de singe;

    • D. 

      Este albă;

    • E. 

      Poate conţine striuri de singe.

  • 2. 
    Vărsătura bilioasă la nou născut este simptomul capital in:
    • A. 

      Stenoza hipertrofică congenitală de pilor

    • B. 

      Spasmul piloric

    • C. 

      Stenoza duodenului

    • D. 

      Atrezia duodenului

    • E. 

      Malformaţii cardiotuberozitare (hernie hiatală)

  • 3. 
    Volvulusul cronic la sugar se manifestă:
    • A. 

      Vărsături neregulate;

    • B. 

      Dureri abdominale de intensitate variabilă;

    • C. 

      Poftă de mancare scăzută;

    • D. 

      Stagnare staturo – ponderală;

    • E. 

      Radiografia abdominală “pe gol” arată o imagine dublă aerică in talere de balanţă.

  • 4. 
    Următoarele afirmaţii referitor la sangerarea rectală in invaginaţia intestinală la sugar sunt adevărate, cu excepţia:
    • A. 

      Apare precoce cu ocazia primelor crize dureroase;

    • B. 

      Este un semn tardiv;

    • C. 

      In ce priveşte gradul sangerării, sub raport cantitativ, există variaţii;

    • D. 

      Aspectul sangelui eliminat este diferit;

    • E. 

      Prin tuşeu rectal sangele trebuie căutat nu aşteptat.

  • 5. 
    Următoarele afirmaţii referitor la invaginaţia intestinală la sugar sunt adevărate:
    • A. 

      Este o ocluzie intestinală funcţională;

    • B. 

      Debutul afecţiunii este lent;

    • C. 

      Se intalneşte predominant la copilul mare;

    • D. 

      Nu se intalneşte la sugar;

    • E. 

      Tratamentul este conservator şi /sau chirurgical;

  • 6. 
    Următoarele afirmaţii referitor la evoluţia osteomielitei hematogene acute (după 3-4 zile de la debut) sunt adevărate:
    • A. 

      Starea generală se ameliorează;

    • B. 

      Persistă şi progresează intoxicaţia;

    • C. 

      Starea generală se alterează;

    • D. 

      Semnele locale se modifică in sensul exteriorizării supuraţiei către părţile moi;

    • E. 

      Semnele locale se modifică in sensul micşorării edemului, tumefacţiei, diminuării durereii locale.

  • 7. 
    Următoarele afirmaţii despre torsiunea de testicul sunt adevărate, cu excepţia:
    • A. 

      Sensul torsiunii se face spre linia mediană a corpului;

    • B. 

      Se intalneşte la orice varstă;

    • C. 

      Simptomul dominant este durerea violentă şi continuă in hemiscrotul afectat;

    • D. 

      Ridicarea scrotului afectat calmează durerea;

    • E. 

      Ridicarea scrotului afectat exacerbează durerea.

  • 8. 
    Următoarele afirmaţii despre simptomatologia atreziilor duodenale sunt adevărate:
    • A. 

      Simptomul dominant este vărsătura alimentară;

    • B. 

      Simptomul dominant este vărsătura bilioasă;

    • C. 

      Scaunul meconial lipseşte;

    • D. 

      După stimulări rectale poate apărea o cantitate mică de materii colorate cenuşiu, murdar;

    • E. 

      După stimulări rectale apar eliminări meconiale abundente..

  • 9. 
    Următoarele afirmaţii despre osteomielita hematogenă acută sunt adevărate, cu excepţia:
    • A. 

      Osteomielita hematogenă acută este afecţiune osoasă gravă a organismului in creştere;

    • B. 

      Se localizează la nivelul metafizei osoase;

    • C. 

      Afectează cu predilecţie oasele plate;

    • D. 

      Afectează mai frecvent oasele tubulare lungi;

    • E. 

      Mai des se imbolnăvesc băiţeii.

  • 10. 
    Următoarele afirmaţii despre osteomielita hematogenă acută sunt adevărate, cu excepţia:
    • A. 

      Factorul determinant este traumatismul osteo – articular;

    • B. 

      Factorul determinant este flora microbiană;

    • C. 

      Stările de carenţă in hipoalimentaţie favorizează declanşarea procesului osteomielitic;

    • D. 

      Afecţiunile infecţioase, stările toxice favorizează apariţia osteomielitei hematogene acute.

    • E. 

      Evoluţia osteomielitei hematogene acute este gravă cu complicaţii septice

  • 11. 
    Următoarele afirmaţii despre hemangiom sunt adevărate:
    • A. 

      Hemangiomul intotdeauna evoluează spre dispariţie;

    • B. 

      Hemangiomul poate cuprinde zone mari;

    • C. 

      Evoluţia unui hemangiom nu se poate prevedea niciodată;

    • D. 

      Hemangiomul tuberos este cea mai frecventă formă;

    • E. 

      Evoluţia spontană a hemangiomului este spre extindere, ulcerare, sangerare

  • 12. 
    Următoarele afirmaţii despre emfizemul lobar congenital sunt false, cu excepţia:
    • A. 

      In emfizemul lobar congenital manifestările clinice sunt absente in toate formele;

    • B. 

      In emfizemul lobar congenital simptomul dominant este starea septică insoţită de febră;

    • C. 

      In emfizemul lobar congenital simptomatologia dominantă este dispnea, polipnea, cianoza progresive;

    • D. 

      In emfizemul lobar congenital simptomul dominant este tusea insoţită de o spută mucopurulentă;

    • E. 

      In emfizemul lobar congenital radiologic se observă o imagine rotundă hidroaerică in hemitoracele afectat

  • 13. 
    Următoarele afirmaţii despre atreziile colonice sunt adevărate:
    • A. 

      Simptomul dominant este vărsătura

    • B. 

      Vărsăturile apar din primele ore de viaţă

    • C. 

      Vărsăturile apar după 24-48 ore de la naştere

    • D. 

      Abdomenul are aspect absolut normal

    • E. 

      Abdomenul se meteorizează

  • 14. 
    Următoarele afirmaţii despre apendicita acută la copil sunt adevărate:
    • A. 

      La copil apendicita acută este cea mai rară afecţiune chirurgicală

    • B. 

      La copil apendicita acută este cea mai frecventă afecţiune chirurgicală

    • C. 

      La copilul nou-născut şi sugar apendicita acută nu se intilneşte

    • D. 

      Incidenţa maximă a apendicitei acute la copil este intre 8 - 15 ani

    • E. 

      Evoluţia apendicitei acute la copil este mai rapidă şi mai gravă ca la adult

  • 15. 
    Următoarele afirmaţii despre afecţiunea Hirschprung sunt adevărate:
    • A. 

      Este o obstrucţie parţială organică

    • B. 

      Este o obstrucţie parţială funcţională

    • C. 

      Este provocată de absenţa celulelor ganglionare din plexul mienteric Auerbach şi Meissner

    • D. 

      In aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se extinde pe intreg cadrul colic

    • E. 

      In aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se limitează la rect şi zona rectosigmoidului

  • 16. 
    Tumorile maligne mai frecvent intalnite la sugar:
    • A. 

      Reticulosarcomul Ewing;

    • B. 

      Neuroblastomul

    • C. 

      Sarcomul osteogen;

    • D. 

      Limfomul malign Hodgkin

    • E. 

      Limfangiomul

  • 17. 
    Tumora "fantomă" abdominală la nou născut este simptom patognomonic in: 
    • A. 

      Volvulus intestinal acut

    • B. 

      Invaginaţie intestinală.

    • C. 

      Hidronefroză congenitală

    • D. 

      Sindromul dopului de meconiu

    • E. 

      Chist de mezenter

  • 18. 
    Triada simptomatică clasică in invaginaţia intestinală acută la sugar include:
    • A. 

      Durere colicativă;

    • B. 

      Durere acută continuă;

    • C. 

      Vărsături alimentare reflexe;

    • D. 

      Scaune diareice sangvinolente;

    • E. 

      Rectoragie

  • 19. 
    Triada simptomatică clasică a nefroblastumului:
    • A. 

      Ascensiunea termică;

    • B. 

      Tumora palpabilă in abdomen;

    • C. 

      Durerea abdominală, uneori iradiată spre coapsă;

    • D. 

      Oliguria;

    • E. 

      Hematuria.

  • 20. 
    Torsiunea de testicul la copil are următoarele caracteristici:
    • A. 

      Debut brutal în plină stare de sănătate

    • B. 

      Durere violentă şi continuă in hemiscrotul afectat cu iradiere spre regiunea inghinală şi rădăcina coapsei, exacerată la palpare

    • C. 

      Debut lent cu durere moderată in hemiscrotul afectat

    • D. 

      Hemiscrot moderat mărit, edemaţiat

    • E. 

      Palparea evidenţiază o glandă mărită de volum ascensionată spre pube

  • 21. 
    Tabloul clinic al invaginaţiei intestinale la sugar in primele 12 ore include:
    • A. 

      Stare de agitaţie;

    • B. 

      Abdomen meteorizat

    • C. 

      Vărsături cu conţinut intestinal

    • D. 

      Semnul biberonului

    • E. 

      Vărsături alimentare

  • 22. 
    Sindromul Peutz-Jeggers se manifestă prin:
    • A. 

      Episoade repetate de dureri abdominale;

    • B. 

      Durerile abdominale sunt de fapt invaginaţii intestinale;

    • C. 

      Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin melenă;

    • D. 

      Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin hematemeză;

    • E. 

      Pot fi pierderi hemoragice oculte intestinale.

  • 23. 
    Sindromul Peutz-Jeggers prezintă următoarele caracteristici:
    • A. 

      Hemoragii digestive superioare, repetate

    • B. 

      Hemoragii digestive joase, repetate

    • C. 

      Lentiginoza cutaneo-mucoasă (pete brune, negricioase, distribuite peribucal, pe mucoasa bucală)

    • D. 

      Invaginaţii sincrone

    • E. 

      Scaun redus cu caracter de constipaţie

  • 24. 
    Simptomul principal, dominant in nefroblastom (tumora Wilms) este:
    • A. 

      Disuria

    • B. 

      Retenţia acută de urină

    • C. 

      Incontinenţă de urină

    • D. 

      Tumora abdominală in flanc cu contact lombar

    • E. 

      Durerea abdominală violentă

  • 25. 
    Simptomul principal la debutul stenozei hipertrofice de pilor este: 
    • A. 

      Ascensiunea termică;

    • B. 

      Agitaţia copilului;

    • C. 

      Vărsătura bilioasă repetată;

    • D. 

      Vărsătura “albă”, in get;

    • E. 

      Constipaţia severă

  • 26. 
    Simptomul principal funcţional al apendicitei acute este:
    • A. 

      Inapetenţa

    • B. 

      Vărsăturile bilioase

    • C. 

      Durerea abdominală continue

    • D. 

      Durerea abdominală colicativă

    • E. 

      Meteorismul abdominal

  • 27. 
    Simptomul permanent al pneumomediastinitei este:
    • A. 

      Tahicardia extremă

    • B. 

      Tusea chinuitoare

    • C. 

      Hemoptizia

    • D. 

      Emfizemul subcutanat supraclavicular şi cervical

    • E. 

      Dispneea

  • 28. 
    Simptomul major al ocluziei intestinale mecanice la sugar este:
    • A. 

      Durerea colicativă, intermitentă;

    • B. 

      Poate fi durerea colicativă, intermitentă;

    • C. 

      Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale;

    • D. 

      Poate fi oprit tranzitul intestinal pentru gaze;

    • E. 

      Hematochezia

  • 29. 
    Simptomul local principal al flegmonului necrotic extensiv al nou-născutului este:
    • A. 

      Echimoza

    • B. 

      Limfostaza

    • C. 

      Hiperemia

    • D. 

      Zemuirea cutanată

    • E. 

      Sectorul afectat e strict limitat

  • 30. 
    Simptomul dominant in atrezia duodenului este:
    • A. 

      Vărsătura alimentară de culoarea laptelui ingerat, in get;

    • B. 

      Vărsătura bilioasă precoce, repetată;

    • C. 

      Vărsătura bilioasă, apoi meconială;

    • D. 

      Vărsătura cu aspect meconial, apoi fecaloid;

    • E. 

      Abdomenul distensiat

  • 31. 
    Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale joase este:
    • A. 

      Vărsături bilioase din primele 24 ore de viaţă

    • B. 

      Vărsături bilioase după 24-48 ore de viaţă, apoi vărsături cu conţinut intestinal

    • C. 

      Durere colicativă abdominală

    • D. 

      Rectoragie spontană

    • E. 

      Meconiu foarte viscos, aderent la peretele intestinului

  • 32. 
    Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale inalte este:
    • A. 

      Vărsătura alimentară

    • B. 

      Vărsătura bilioasă

    • C. 

      Vărsătura alimentară cu striuri sanguine

    • D. 

      Tranzitul meconial redus

    • E. 

      Distensia abdominală impresionantă.

  • 33. 
    Simptomul capital al osteomielitei hematogene acute este:
    • A. 

      Durerea osoasă vie exacerbată de mişcări;

    • B. 

      Durerea nocturnă;

    • C. 

      Durerea vie migrătoare;

    • D. 

      Durerea continue exacerbată in repaus;

    • E. 

      Nici un răspuns nu este corect.

  • 34. 
    Simptomele permanente principale ale osteomielitei epimetafizare la nou-născut:
    • A. 

      Edem osteoarticular;

    • B. 

      Contractură articulară;

    • C. 

      Agitaţia copilului la mobilizarea membrului afectat;

    • D. 

      Roşeaţă (hiperemie) locală, periarticulară;

    • E. 

      Imobilitatea membrului afectat;

  • 35. 
    Simptomatologia volvulusului acut la nou născut:
    • A. 

      Stare de agitaţie;

    • B. 

      Vărsături bilioase;

    • C. 

      Oprirea tranzitului intestinal;

    • D. 

      Abdomenul este destins;

    • E. 

      Abdomenul poate fi destins.

  • 36. 
    Simptomatologia invaginaţiei intestinale a sugarului la debut include:
    • A. 

      Durere abdominală colicativă

    • B. 

      Durere abdominală continuă

    • C. 

      Vărsături alimentare

    • D. 

      Vărsături albe explozive, in jet

    • E. 

      Scaune cu sange sau serozităţi sanguinolente

  • 37. 
    Simptomatologia in emfizemul lobar congenital este dominată de:
    • A. 

      Dispnee, polipnee;

    • B. 

      Cianoză;

    • C. 

      Bombarea hemitoracelui respectiv;

    • D. 

      Tuse cu spută mucopurulentă;

    • E. 

      Stare febrilă.

  • 38. 
    Simptomatologia flegmonului necrotic extensiv al nou-născutului include:
    • A. 

      Placard roşu cu mărginile proeminente la suprafaţa tegumentului;

    • B. 

      Placard roşu cu mărginile neproeminente la suprafaţa tegumentului;

    • C. 

      Placard roşu cu marginile bine conturate, reliefate;

    • D. 

      Placard roşu cu marginile ne conturate;

    • E. 

      Suprafaţa afectată este rece.

  • 39. 
    Simptomatologia dominantă la nou-născutul cu hernie diafragmatică pe stinga cu manifestări acute:
    • A. 

      Dispnee şi cianoză progresive, impresionante cu fiecare oră ce trece;

    • B. 

      Respiraţie polipneică cu mare efort;

    • C. 

      Regurgitaţii cu sănge modificat;

    • D. 

      Disfagie;

    • E. 

      Zgomotele cardiace tahicardice se aud pe dreapta

  • 40. 
    Simptomatologia dominantă la nou-născutul cu emfizem lobar congenital include:
    • A. 

      Dispnee expiratorie progresivă;

    • B. 

      Polipnee, cianoză;

    • C. 

      Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţiilor intercostale;

    • D. 

      Abdomenul este suplu;

    • E. 

      Abdomenul este fără modificări.

  • 41. 
    Simptomatologia dominantă la nou născutul cu atrezie de esofag
    • A. 

      Tuse şi cianoză in momentul fiecărei alimentaţii;

    • B. 

      Regurgitaţie de alimente

    • C. 

      Hipersalivaţie şi stagnarea bucofaringiană a secreţiilor salivare

    • D. 

      Criză dramatică de asfixie cu tuse şi cianoză la tentativa de a alimenta copilul

    • E. 

      Respiraţie polipneică

  • 42. 
    Simptomatologia dominantă la copilul cu atrezia duodenului:
    • A. 

      Vărsătura bilioasă

    • B. 

      Vărsătura alimentară

    • C. 

      Abdomen distensiat cu edem al peretelui abdominal inferior

    • D. 

      Abdomen retractat

    • E. 

      Scaunul meconial apare normal

  • 43. 
    Simptomatologia dominantă in ocluzia congenitală jejun - ileonală este: 
    • A. 

      Din prima zi după naştere vărsături bilioase frecvente şi reduse cantitativ

    • B. 

      Din prima zi după naştere vărsături bilioase frecvente, abundente, apoi vărsături cu aspect meconial

    • C. 

      Abdomen distensiat;

    • D. 

      Abdomen retractat;

    • E. 

      Lipsa meconiului sau prezenţa mucozităţilor cu puţine materii de culoare cenuşie

  • 44. 
    Simptomatologia dominantă a limfangiomului:
    • A. 

      Formaţiune tumorală in regiunea cervicală prezentă de la naştere

    • B. 

      Formaţiune tumorală elastică, fluctuentă, nedureroasă la palpare

    • C. 

      Formaţiune tumorală dură, dureroasă la palpare

    • D. 

      Formaţiune tumorală dură de 1-3 cm diametru

    • E. 

      Formaţiuni tumorale dure cu aderarea tegumentului

  • 45. 
    Simptomatologia afecţiunii Hirschprung in perioada de sugar şi copil:
    • A. 

      Simptomul principal este constipaţia;

    • B. 

      Scaunele spontane sunt frecvente;

    • C. 

      Scaunele spontane devin din ce in ce mai rare;

    • D. 

      Enterocolita, complicaţie gravă, are frecvenţa şi gravitatea din perioada neonatală;

    • E. 

      Enterocolita, complicaţie gravă, nu mai are frecvenţa şi gravitatea din perioada neonatală;

  • 46. 
    Semnul de certitudine in diagnosticul stenozei hipertrofice congenitale de pilor este:
    • A. 

      Vărsătura de la naştere;

    • B. 

      Pliul cutanat leneş;

    • C. 

      Scaunul cu caracter de constipaţie;

    • D. 

      Palparea olivei

    • E. 

      Stagnarea staturo-ponderală;

  • 47. 
    Semnele fizice in invaginaţia intestinală acută a sugarului includ:
    • A. 

      Apărare musculară;

    • B. 

      Contractură musculară

    • C. 

      Se poate palpa tumora de invaginaţie

    • D. 

      Se palpează intotdeaunaa tumora de invaginaţie;

    • E. 

      Poare fi prezent semnul fosei iliace drepte goale (semnul Dance)

  • 48. 
    Semnele dominante ale apendicitei acute la sugar:
    • A. 

      Stare de agitaţie neobişnuită cu perturbarea somnului

    • B. 

      Vărsături, refuzul alimentaţiei

    • C. 

      Distensie abdominală

    • D. 

      Sensibilitate dureroasă difuză, mai accentuată periombilical

    • E. 

      Episoade dureroase intermitente

  • 49. 
    Semnele dominante ale apendicitei acute la copilul mic:
    • A. 

      Durere difuză pe tot abdomenul

    • B. 

      Stare febrilă

    • C. 

      Vărsături repetate

    • D. 

      Constipaţie

    • E. 

      Abdomen retractat

  • 50. 
    Semnele clinice ale displaziei de şold la sugar:
    • A. 

      Asimetria pliurilor cutanate ale coapselor;

    • B. 

      Rotaţia internă a membrului inferior;

    • C. 

      Rotaţia externă a membrului inferior;

    • D. 

      Limitarea de abducţie in articulaţiile de şold;

    • E. 

      Limitarea de adducţie in articulaţiile de şold.

  • 51. 
    Semnele care permit diferenţierea purpurei Henoch-Şchonlein de apendicita acută sunt:
    • A. 

      Durerile abdominale in fosa iliacă dreaptă;

    • B. 

      Durerile abdominale difuze;

    • C. 

      Vărsăturile;

    • D. 

      Uneori rectoragii;

    • E. 

      Erupţie purpurică periarticulară.

  • 52. 
    Semnele caracteristice ale peritonitei meconiale sunt:
    • A. 

      Vărsături bilioase precoce şi repetate;

    • B. 

      Vărsături alimentare apoi intestinale;

    • C. 

      Lipsa tranzitului meconial;

    • D. 

      Distensie abdominală importantă;

    • E. 

      Edem hipogastric şi circulaţie colaterală.

  • 53. 
    Semne concludente in stabilirea diagnosticului stenozei congenitale de pilor:
    • A. 

      Dureri colicative abdominale

    • B. 

      Vărsături bilioase

    • C. 

      Vărsături in get de culoarea laptelui ingerat

    • D. 

      Unde peristaltice vizibile in epigastru

    • E. 

      Prezenţa tumorii pilorice .

  • 54. 
    Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la simptomatologia atreziei de căi biliare:
    • A. 

      Copilul prezintă de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor persistentă, progresivă;

    • B. 

      Copilul prezintă, uneori, de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor persistentă, progresivă;

    • C. 

      Copilul prezintă, uneori, la 10-15 zile de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor persistentă, progresivă;

    • D. 

      Meconiul poate fi decolorat;

    • E. 

      Urina este inchisă la culoare.

  • 55. 
    Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la semnele clinice ale stenozei congenitale hipertrofice de pilor:
    • A. 

      Vărsăturile albe reprezintă simptomul dominant al bolii;

    • B. 

      Vărsăturile albe abundente, frecvente de la debutul bolii;

    • C. 

      Copilul işi pierde apetitul de la debutul bolii;

    • D. 

      Copilul işi păstrează apetitul şi, imediat ce varsă, este dispus să sugă;

    • E. 

      Pe măsura progresării stenozei vărsăturile devin mai frecvente, se produc in jet, la distanţă.

  • 56. 
    Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la apendicita acută la copil:
    • A. 

      Este cea mai frecventă afecţiune chirurgicală;

    • B. 

      Tabloul clinic şi evoluţia bolii diferă la copilul mic faţă de adult:

    • C. 

      Tabloul clinic şi evoluţia bolii nu diferă la copilul mic faţă de adult:

    • D. 

      Nu se intalneşte la nou - născut şi sugar;

    • E. 

      Poate evolua imprevizibil şi inşelător.

  • 57. 
    Rotaţiile incomplete de intestin sau lipsa de acolare a intestinului pot genera:
    • A. 

      Volvulus acut sau cronic;

    • B. 

      Stenoze de duoden prin compresie extrinsecă;

    • C. 

      Hernii srtangulate interne in diverse fosete mezenterice;

    • D. 

      Invaginaţii intestinale;

    • E. 

      Megacolon simptomatic.

  • 58. 
    Rectoragia spontană, instalată la 12-24 ore de la debutul bolii la sugarul cu durere abdominală colicativă şi vărsături alimentare apare in:
    • A. 

      Diverticulul Meckel

    • B. 

      Enterocolită ulcero-necrotică

    • C. 

      Polipoza rectocolică

    • D. 

      Polipul rectal

    • E. 

      Invaginaţia intestinală

  • 59. 
    Prezenţa a 2 imagini hidroaerice in etajul abdominal superior (de o parte şi de alta a coloanei vertebrale) la radiograma toraco–abdominală simplă in poziţie ortostatică precizează diagnosticul:
    • A. 

      Stenoza hipertrofică congenitală de pilor;

    • B. 

      Atrezia duodenului;

    • C. 

      Stenoza duodenului;

    • D. 

      Ileusul meconial

    • E. 

      Peritonita meconială.

  • 60. 
    Pneumomediastinita la copil este cauzată de:
    • A. 

      Pneumonii purulente distructive

    • B. 

      Tumori mediastinale

    • C. 

      Bronşiectazii

    • D. 

      Leziuni traumatice ale esofagului

    • E. 

      Leziuni traumatice ale traheei

  • 61. 
    Pentru teratom este caracteristic:
    • A. 

      Sediul mai frecvent este regiunea sacro-coccigiană;

    • B. 

      Tumora adultă conţine porţiuni mai din toate ţesuturile organismului;

    • C. 

      Tumora este incapsulată;

    • D. 

      Are un potenţial malign crescut;

    • E. 

      Prognostic favorabil intotdeauna;

  • 62. 
    Osteomielita hematogenă acută a perioadei de creştere se caracterizează prin:
    • A. 

      Debut brutal cu ascensiune termică

    • B. 

      Durere spontană vie, continuă

    • C. 

      Sediul durerii este metafizar

    • D. 

      Durere suportabilă osoasă cu intensificare in repaos;

    • E. 

      Durere osoasă intermitentă cu maximum nocturn

  • 63. 
    Orice nou-născut care varsă bilios trebuie să fie suspectat de:
    • A. 

      Reflux gastro-esofagian;

    • B. 

      Stenoză hipertrofică de pilor;

    • C. 

      Obstrucţie congenitală duodenală;

    • D. 

      Peritonita meconială;

    • E. 

      Megacolon congenital.

  • 64. 
    Nou-născutul, care se asfixiază şi respiră greu, iar gura i se umple cu secreţii salivare are:
    • A. 

      Emfizem lobar congenital acut;

    • B. 

      Chist bronhogen tensionat;

    • C. 

      Pneumotorax spontan tensionat;

    • D. 

      Fistulă eso-traheală

    • E. 

      Atrezie de esofag

  • 65. 
    Neuroblastomul prezintă următoarele caracteristici:
    • A. 

      Se poate intalni la copilul foarte mic (de la nou - născut pană la 3-4 ani)

    • B. 

      Se localizează numai retroperitoneal

    • C. 

      Se dezvoltă oriunde, dar in majoritatea cazurilor se dezvoltă in spaţiul retroperitoneal

    • D. 

      Este o tumoră neincapsulată, invazivă

    • E. 

      Este o tumoră incapsulată, neinvazivă

  • 66. 
    Nefroblastomul prezintă următoarele caracteristici:
    • A. 

      Formaţiune tumorală de dimensiuni variabile, netedă sau uşor boselată

    • B. 

      Tumoră uşor mobilă cu contact lombar

    • C. 

      Tumoră cilindrică, elastică, dureroasă la palpare

    • D. 

      Tumora poate creşte exploziv

    • E. 

      Hematurie macroscopică

  • 67. 
    Manifestările clinice ale peritonitei acute primitive la nou – născut:
    • A. 

      Contractură musculară generalizată;

    • B. 

      Meteorism abdominal;

    • C. 

      Edem al peretelui abdominal in etajul inferior şi pe flancuri;

    • D. 

      Tegumentele abdominale sunt lucioase, destinse;

    • E. 

      Este evidentă circulaţia venoasă in regiunea peretelui abdominal inferior.

  • 68. 
    Manifestările clinice ale emfizemului mediastinal:
    • A. 

      Dispnee, tuse uscată chinuitoare

    • B. 

      Durere retrosternală, dispnee, tuse, ascensiune termică

    • C. 

      Durere in hemitorace pe dreapta, dispnee, emfizem subcutanat

    • D. 

      Durere retrosternală, dispnee, voce răguşită, emfizem subcutanat in regiunile suprasternală, supraclaviculare

    • E. 

      Dispnee, tusă uscată, hemoragie pulmonară

  • 69. 
    La sugar hemoragia digestivă inferioară este cauzată predominant de:
    • A. 

      Sindromul Peutz-Jeggers;

    • B. 

      Invaginaţia intestinală acută;

    • C. 

      Diverticulul Meckel;

    • D. 

      Purpura Werlhoff;

    • E. 

      Volvulusul cronic de intestin subţire.

  • 70. 
    La sugar hemoragia digestivă inferioară este cauzată predominant de:
    • A. 

      Sindromul Peutz-Jeggers

    • B. 

      Invaginaţia intestinală acută

    • C. 

      Diverticul Meckel ulcerat

    • D. 

      Volvulusul acut de intestin subţire

    • E. 

      Volvulusul cronic de intestin subţire

  • 71. 
    La copilul de virstă mică cu apendicită acută (la debutul bolii) examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază:
    • A. 

      Formaţiune tumorală dureroasă la palpare

    • B. 

      Contractură musculară generalizată

    • C. 

      Sensibilitate difuză a peretelui abdominal

    • D. 

      Un oarecare grad de rezistenţă a peretelui abdominal

    • E. 

      Flexia coapsei drepte pe abdomen in timpul palpaţiei

  • 72. 
    La copilul de 1–3 ani hemoragia digestivă este cauzată predominant de următoarele afecţiuni, cu excepţia:
    • A. 

      Dublicaţii de intestin;

    • B. 

      Diverticulită Meckel;

    • C. 

      Diverticul Meckel ulcerat;

    • D. 

      Hernii hiatale;

    • E. 

      Afecţiunea Şereşevschi-Terner.

  • 73. 
    La copil mai frecvent se intalnesc următoarele tumori maligne:
    • A. 

      Cancerul gastric

    • B. 

      Cancerul pulmonar

    • C. 

      Nefroblastomul

    • D. 

      Sarcomul osteogen

    • E. 

      Reticulosarcomul Ewing

  • 74. 
    Inflamaţia diverticului Mechel prezintă un tablou clinic cu simptome şi semne de nedeosebit de:
    • A. 

      Limfadenita mezenterică;

    • B. 

      Ulcerul peptic perforat;

    • C. 

      Invaginaţia intestinală;

    • D. 

      Apendicita acută;

    • E. 

      Pancreatita acută.

  • 75. 
    Incontinenţă urinară permanentă, prezentă de la naştere, concomitentă cu micţiile normale la copilul, care se dezvoltă conform varstei e semnul:
    • A. 

      Extrofiei de vezică

    • B. 

      Duplicaţiei vezicale;

    • C. 

      Sindromului megavezică – megaureter;

    • D. 

      Rinichiului dublu cu ectopia ureterului

    • E. 

      Fistulei de uracă.

  • 76. 
    In sindromul scrotal acut ridicarea scrotului exacerbează durerea in:
    • A. 

      Torsiunea hidatidei Morgagni;

    • B. 

      Torsiunea de testicul;

    • C. 

      Traumatismele scrotale;

    • D. 

      Orhiepididimita acută microbiană;

    • E. 

      Edemul scrotal acut.

  • 77. 
    In perforaţiile esofagiene copilul poate prezenta:
    • A. 

      Durere retrosternală vie ascuţită

    • B. 

      Durere cu sediu corelabil cu sediul perforaţiei, agravată de deglutiţie

    • C. 

      Disfagie

    • D. 

      Emfizem subcutanat supraclavicular, cervical

    • E. 

      Distensie abdominală

  • 78. 
    In invaginaţia intestinală a sugarului, faza de epuizare, datorată infarctizării ansei intestinale invaginate, se manifestă:
    • A. 

      Incetează starea de agitaţie;

    • B. 

      Sugarul este palid, somnolent, devine indiferent;

    • C. 

      Vărsăturile incetează;

    • D. 

      In faza aceasta se palpează uşor tumora: de invaginaţie

    • E. 

      In faza aceasta tumora de invaginaţie este imposibil de determinat

  • 79. 
    In forma septică pioemică a osteomielitei hematogene acute simptomatologia este dominată de:
    • A. 

      Debut brutal cu ascensiune termică, care poate atinge 39-40 grade C, frison

    • B. 

      Durere violentă localizată la nivelul unui segment de membru

    • C. 

      Durere violentă articulară

    • D. 

      Impotenţă funcţională parţială sau totală a membrului afectat

    • E. 

      Agitaţia sau adinamia bolnavului, tahicardie, respiraţie accelerată

  • 80. 
    In forma malignă de megacolon congenital:
    • A. 

      Fazele de constipaţie sunt intrerupte de enterocolită;

    • B. 

      Scaunele diareice sunt abundente şi putride;

    • C. 

      Enterocolita este o complicaţie gravă;

    • D. 

      Enterocolita nu agravează starea generală a copilului;

    • E. 

      Degradarea stării generale se instaliază rapid, prin deshidratare şi pierderi electrolitice.

  • 81. 
    In enterocolita ulcero-necrotică cu perforaţie la sugar simptomatologia este dominată de:
    • A. 

      Vărsături fecaloide

    • B. 

      Abdomen intens meteorizat cu tegumente lucioase, circulaţie venoasă evidentă

    • C. 

      Scaune diareice abundente, rău mirositoare

    • D. 

      Rectoragie abundentă

    • E. 

      Lipsa tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale

  • 82. 
    In apendicita acută la copilul mic:
    • A. 

      Starea generală se prăbuşeşte in 12 – 24 ore;

    • B. 

      Copilul prezintă (după 12 – 24 ore de la debut) „facies toxic” ochii incercănaţi;

    • C. 

      Starea copilului se poate agrava in 12 – 24 ore de la debut;

    • D. 

      Examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază o sensibilitate difuză;

    • E. 

      Examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază o formaţiune tumorală moderat sensibilă cu suprafaţa netedă.

  • 83. 
    In apendicita acută la copilul mic examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază:
    • A. 

      Sensibilitate difuză a peretelui abdominal anterior;

    • B. 

      Contractură musculară generalizată;

    • C. 

      Un oarecare grad de „rezistenţă” a peretelui abdominal anterior;

    • D. 

      Flexia coapsei drepte pe abdomen in timpul examenului palpatoriu;

    • E. 

      Durere insuportabilă pe toată aria abdominală..

  • 84. 
    Durerile colicative asociate cu vărsături alimentare in plină stare de sănătate la sugarul trecut la alimentaţie diversificată apar in:
    • A. 

      Diverticulită

    • B. 

      Apendicită acută

    • C. 

      Gastroenterită

    • D. 

      Invaginaţie intestinală

    • E. 

      Enterocolită ulcero-necrotică

  • 85. 
    Durerile abdominale paroxistice in alternanţă cu perioade de acalmie, insoţite de vărsături alimentare, sangerare rectală la sugarul de 7 luni reprezintă triada simptomatică clasică in:
    • A. 

      Apendicită acută

    • B. 

      Volvulus intestinal

    • C. 

      Invaginaţie intestinală

    • D. 

      Enterocolită acută

    • E. 

      Diverticul Meckel hemoragic

  • 86. 
    După 12 - 24 ore de la debutul invaginaţiei intestinale la sugar, simptomatologia include:
    • A. 

      Meteorizarea abdomenului;

    • B. 

      Vărsături frecvente cu conţinut intestinal;

    • C. 

      Vărsături frecvente cu striuri de sange;

    • D. 

      Vărsăturile incetează;

    • E. 

      Rectoragia apare spontan.

  • 87. 
    Diagnosticul omfalocelului prezintă următoarele caracteristici:
    • A. 

      Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult lărgit

    • B. 

      Exteriorizarea intestinului subţire printr-un defect paraombilical al peretelui abdominal anterior

    • C. 

      Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrană avasculară

    • D. 

      Ansele intestinale eviscerate sunt retractate şi edemaţiate

    • E. 

      Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale

  • 88. 
    Diagnosticul laparoschizisului prezintă următoarele caracteristici:
    • A. 

      Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult lărgit

    • B. 

      Exteriorizarea intestinului subţire printr-un defect paraombilical al peretelui abdominal anterior

    • C. 

      Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrană avasculară

    • D. 

      Ansele intestinale eviscerate sunt retractate şi edemaţiate

    • E. 

      Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale

  • 89. 
    Diagnosticul diferenţial al herniei diafragmatice cu manifestări acute se efectuează cu:
    • A. 

      Atelectaziile pulmonare ale nou-născutului;

    • B. 

      Emfizemul lobar congenital;

    • C. 

      Bronşiectazia congenitală;

    • D. 

      Bronhopneumonia nou-născutului;

    • E. 

      Malformaţia cardiacă cianogenă.

  • 90. 
    Diagnosticul clinic al ocluziei congenitale inalte se bazează pe:
    • A. 

      Vărsături alimentare

    • B. 

      Vărsături bilioase, lipsa tranzitului meconial

    • C. 

      Vărsături meconiale, apoi fecaloide

    • D. 

      Vărsături meconiale, apoi fecaloide, lipsa tranzitului meconial

    • E. 

      Vărsături hemoragice

  • 91. 
    Debutul peritonitei primitive la copil este 
    • A. 

      Brutal, cu durere abdominală violentă

    • B. 

      Poate fi brutal, cu durere colicativă

    • C. 

      Lent, cu durere difuză ştearsă

    • D. 

      Lent, cu durere colicativă

    • E. 

      Lent, cu durere crescandă

  • 92. 
    Constipaţia este simptomul principal (cu variaţii de la caz la caz) in perioada neonatală, de sugar şi in restul copilăriei in următoarea afecţiune:
    • A. 

      Stenoză anorectală;

    • B. 

      Megacolon idiopatic;

    • C. 

      Megacolon simptomatic;

    • D. 

      Megacolon congenital;

    • E. 

      Malrotaţiile intestinului.

  • 93. 
    Complicaţiile pneumoniei purulente distructive la copil:
    • A. 

      Septicopiemia;

    • B. 

      Mediastinita,

    • C. 

      Emfizemul mediastinal;

    • D. 

      Emfizemul lobar;

    • E. 

      Hemoragia pulmonară;

  • 94. 
    Complicaţia cea mai frecventă şi gravă a malrotaţiei intestinuluii este:
    • A. 

      Stenoza de ileon;

    • B. 

      Invaginaţia intestinală;

    • C. 

      Gastrita meconială;

    • D. 

      Enterocolita ulceroasă;

    • E. 

      Volvulusul intestinului.

  • 95. 
    Complicaţia cea mai frecventă a enterocolitei ulcero-necrotice la nou–născut, sugarul mic este:
    • A. 

      Plastronul intraperitoneal;

    • B. 

      Invaginaţia intestinală;

    • C. 

      Volvulus intestinal;

    • D. 

      Peritonita perforativă;

    • E. 

      Metastazele septice viscerale.

  • 96. 
    Cel mai important semn in hernia inghinală strangulată la sugar este:
    • A. 

      Agitaţia copilului

    • B. 

      Vărsăturile alimentare

    • C. 

      Oprirea tranzitului intestinal

    • D. 

      Tumoră inghinală evidentă, situată la orificiul extern al canalului inghinal, dureroasă la palpare, de mobilitate redusă, ireductibilă

    • E. 

      Tumoră inghinală evidentă, nedureroasă la palpare, cu mobilitate laterală, ireductibilă

  • 97. 
    Cea mai frecventă tulburare de tranzit in apendicita acută la nou - născut este:
    • A. 

      Constipaţia;

    • B. 

      Diareea;

    • C. 

      Rectoragia;

    • D. 

      Scaune diareice cu mucozităţi sangvinolente;

    • E. 

      Nici un răspuns nu este corect.

  • 98. 
    Cauze favorizante in producerea invaginaţiei intestinale a sugarului sunt:
    • A. 

      Polipozele intestinale

    • B. 

      Virozele sezoniere

    • C. 

      Diversificarea alimentaţiei

    • D. 

      Dezvoltarea anormală a regiunii ceco-colice in raport cu intestinul subţire

    • E. 

      Lipsa de acolare a ceco - colonului ascendent la peritoneul parietal posterior

  • 99. 
    Cauza tumorii palpatorii in abdomen la copil poate fi:
    • A. 

      Diverticulita

    • B. 

      Hidronefroza

    • C. 

      Rinichi polichistic

    • D. 

      Nefroblastom

    • E. 

      Chist mezenterial

  • 100. 
    Apariţia afecţiunii Hirschprung este determinată de: 
    • A. 

      Atrezii ano-rectale complecte;

    • B. 

      Atrezii ano-rectale cu fistule perirectale;

    • C. 

      Fistule congenitale ano-rectale;

    • D. 

      Aganglionoza sau hipoganglionoza rectală şi/sau rectosigmoidală;

    • E. 

      Alimentaţie incorectă.